PrimariaMea
Cum mă implic pentru un oraș mai bun Image
01 dec. 2023 Timp de citire: 25 de minute

Cum mă implic pentru un oraș mai bun

Sumar 

Pentru cine e acest ghid

Autoritățile locale trebuie să ofere informații și să colaboreze cu locuitorii 

Cum mă implic? Instrumente

I. Informare

  • Site-ul primăriei
  • Mediul online
  • Cererea/solicitarea de informație
  • Lista persoanelor interesate 


II. Participare

  • Participarea la ședințele Consiliului local
  • Participarea la consultări
  • Grupuri de lucru
  • Referendum local
  • Buget participativ


III. Organizare Comunitară și Advocacy 

  • Petiția
  • Comunicarea cu aleșii locali
  • Dezbateri/discuții publice
  • Demonstrații publice/proteste
  • Activități comunitare inițiate de locuitori
  • Vizibilitate

 

Pentru cine e acest ghid

Fiecare locuitor sau locuitoare a unui oraș se confruntă cu diverse provocări legate de viața urbană – stația de transport public este departe de locuință, trotuarul spre locul de muncă este deteriorat, scuarul prin care ne plimbăm nu este amenajat, ambrozia crește nesupravegheată etc. Majoritatea dintre noi avem o nemulțumire, o întrebare sau idee despre cum lucrurile pot fi îmbunătățite.

Comunitățile puternice și prospere se bazează pe participarea activă a cetățenilor în gestionarea treburilor locale. Pentru aceasta, este esențial ca oamenii să cunoască modalitățile prin care pot să-și facă auzite nemulțumirile sau să pună în aplicare ideile lor.

În acest ghid, prezentăm instrumentele care ne pot ajuta să comunicăm autorităților necesitățile noastre, să contribuim la formarea viziunii despre cum trebuie să se dezvolte localitatea, să cerem soluții la problemele care ne preocupă, să urmărim ce fac autoritățile și să dedicăm câteva ore pentru proiecte comunitare care ne vor face orașul mai frumos și confortabil.

 

Autoritățile locale trebuie să ofere informații și să colaboreze cu locuitorii

Administrațiile locale sunt obligate să consulte permanent opinia locuitorilor cu privire la principalele probleme și inițiative pe care le abordează, astfel încât să stabilească împreună cu aceștia prioritățile localității, să identifice soluțiile optime pentru dificultățile cu care se confruntă și să asigure legitimitatea deciziilor pe care le iau.

Pentru ca locuitorii să poată participa activ în gestionarea localității, trebuie să fie informați despre activitatea primăriei și deciziile pe care le adoptă consilierii, să urmărească cum sunt utilizate taxele pe care le plătesc și cum primăria își realizează angajamentele. 

O administrație care încurajează implicarea civică a locuitorilor, oferă informație de interes public în mod proactiv, în limbaj accesibil și cât mai incluziv. Aceasta presupune că informația precum bugetul local și rapoarte periodice privind implementarea acestuia, datele de contact ale aleșilor locali și funcționarilor responsabili de diferite domenii de activitate, agenda subiectelor și proiectelor examinate de primărie sunt publicate pe pagina web a instituției, comunicate presei și diseminate prin alte canale, astfel încât să ajungă la un număr cât mai mare de locuitori.  

Pe lângă accesul la informație, autoritățile trebuie să asigure mijloace prin care locuitorii se pot expune privind activitatea primăriei, semnala probleme, înainta propuneri, implica și monitoriza procesul decizional. Autoritățile care activează în interesul oamenilor susțin eforturile locuitorilor de a se mobiliza în jurul anumitor probleme și lucrează alături de ei pentru rezolvarea acestora. Astfel, prin dialog, încredere și cooperare, putem construi localități dezvoltate și reziliente.

Dreptul la informație și cel la implicare sunt un garant al transparenței și cooperării eficiente dintre locuitori și autorități. Acestea sunt protejate de legislația Republicii Moldova:

Legea privind accesul la informațiile de interes public;

Codul administrativ;

Legea privind transparenţa în procesul decizional;

Hotărârea Guvernului cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional.

 

Cum mă implic? Instrumente 

Gestionarea eficientă a localității reprezintă un efort comun, care trebuie depus atât de administrațiile locale, cât și de cetățeni și cetățene. Prin votul acordat o dată la patru ani, locuitorii oferă autorităților locale dreptul de reprezentare și de a lua decizii în interesul lor. Acestea gestionează bunurile publice și bugetul local, pentru a rezolva probleme cu care se confruntă cetățenii și a crea condiții mai bune în localitate. Aleșii locali decid cum va fi repartizat bugetul localității, ce drumuri vor fi reparate, care va fi alimentația în grădinițe, ce zone verzi vor fi amenajate etc., iar executivul primăriei, în frunte cu primarul, execută deciziile aleșilor și administrează serviciile locale. 

Participarea cetățenească nu este limitată la vot. Locuitorii dispun de diverse modalități prin care pot participa la treburile locale. În funcție de interes, complexitatea problemei și disponibilitatea de implicare, există mai multe etape și instrumente relevante.

Pentru a înțelege de ce o problemă apare sau cum o putem rezolva, trebuie să analizăm informații care să ne ofere contextul necesar. Putem accesa informații cu privire la proiectele, evenimentele și deciziile locale prin intermediul site-ului primăriei, a rețelelor de socializare, asociațiilor obștești, mass media etc. Atunci când informația care ne interesează nu se găsește în spațiul public, o putem solicita direct de la autoritățile locale. 

➣ Site-ul primăriei

Majoritatea primăriilor au o pagină web, unde ar putea fi plasată informația care ne interesează. Noua lege privind accesul la informații, în vigoare din ianuarie 2024, conține un capitol dedicat transparenței proactive, adică a diseminării, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea pe paginile web oficiale. Astfel, primăria este obligată să plaseze informații despre structura organizatorică și buget, date privind conducerea și membrii organelor colegiale, adică a consiliului local, actele normative care reglementează activitatea, rapoarte anuale, achiziții publice planificate și efectuate și alte informații relevante. De asemenea, trebuie publicate date despre evenimente publice, decizii adoptate, vizite oficiale și deplasări în străinătate, precum și zilele și orele de primire în audiență. Legea prevede și adaptarea paginilor web pentru accesul persoanelor cu dizabilități. 

➣ Mediul online

Pe lângă paginile web ale primăriilor, în spațiul online sunt și alte modalități prin care putem afla informații ce țin de primărie sau Consiliu local. Putem urmări paginile de pe rețelele de socializare ale primăriei și structurilor din cadrul acesteia, a primarului sau ale consilierilor locali. De asemenea, putem ține ochii pe organizațiile neguvernamentale și grupurile civice care monitorizează activitatea primăriei sau se ocupă de probleme urbane. O altă sursă utilă poate fi presa locală.  

➣ Cererea/solicitarea de informație 

Atunci când nu găsim o informație pe pagina web sau în spațiul informațional public, o putem solicita de la primărie printr-o cerere. Bunăoară, putem întreba primăria dacă în bugetul local sunt prevăzuți bani pentru reparația trotuarului sau parcului din apropierea casei noastre, care sunt planurile administrației pentru încurajarea utilizării transportului alternativ sau câți bani au fost cheltuiți pentru organizarea ultimului concert. Putem face asta electronic – adică prin email, fizic – să depunem cererea în scris la sediul primăriei sau să o adresăm verbal. Indiferent de modalitatea de depunere a cererii, aceasta nu trebuie semnată. Totuși, există anumite elemente care trebuie neapărat incluse – numele și prenumele, adresa, denumirea instituției de la care se solicită informațiile și detalii clare despre informația pe care o solicităm. Recomandăm ca atunci când depunem cererea, să solicitați o confirmare, care să includă numărul și data înregistrării. Instituția trebuie să ne transmită informațiile de interes public solicitate din momentul în care acestea sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii (cu posibilitatea de prelungire cu 7 zile în cazuri complexe și informarea solicitantului). 

Model de cerere

➣ Includerea în lista persoanelor interesate 

Dacă dorim să fim informați constant despre ședințe și proiectele de decizii ale Consiliului local, putem solicita să fim incluși într-o listă de persoane interesate. Astfel, autoritatea publică locală ne va informa când au loc ședințele Consiliului local, va furniza ordinea de zi și proiectele de decizii cu materialele aferente. Acest lucru îl solicităm printr-o cerere, adresată primăriei, conform pct. 7 din Hotărârea Guvernului privind mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional. Totuși, deși este prevăzut prin lege, mecanismul nu este des utilizat și funcționează neuniform.

Model de solicitare

Pentru a aduce în discuție publică preocupările și sugestiile despre problemele comunității, locuitorii pot fi prezenți la ședințele consiliului local, participa la consultări publice și referendumuri, face parte din grupuri de lucru și înainta propuneri privind cheltuirea banilor publici prin intermediul bugetului participativ. 

➣ Participarea la ședințele Consiliului local

Ședințele Consiliului local sunt publice. Conform art. 17 din legea privind administrația publică locală, orice persoană poate participa la ședințele Consiliului local.

Autoritatea publică este obligată să informeze despre petrecerea ședinței cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte. Conform art. 13 din Legea privind transparența în procesul decizional, anunţul referitor la desfăşurarea şedinţei publice va fi plasat pe pagina web oficială a autorităţii publice, va fi expediat prin intermediul poştei electronice părţilor interesate și va fi afişat la sediul autorităţii publice într-un spaţiu accesibil publicului. Anunțul va conţine data, ora şi locul desfăşurării şedinţei publice, precum şi ordinea de zi a acesteia. De asemenea, autoritatea publică este obligată să asigure accesul liber în sală și la proiectele de decizii, iar cetățenii pot asista la ședință și să solicite cuvântul pentru a comenta proiectele de decizii, să propună recomandări pentru îmbunătățirea acestora, sau chiar să îndemne consilierii să voteze pro sau contra unui proiect.

➣ Participarea la consultări

Autoritățile locale trebuie să supună consultărilor orice inițiativă care poate afecta activitatea și viața zilnică a locuitorilor unui oraș. Conform art. 11 din Legea privind transparența în procesul decizional, consultarea se poate desfășura sub formă de dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experţilor în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii civile. Consultarea se efectuează de autoritatea care înaintează un proiect de decizie, din propria inițiativă, la inițiativa altei autorități competente sau la propunerea cetățeanului, asociației sau altei părți interesate, printr-o solicitare către autoritate. Art. 11 (21) prevede că autoritățile nu pot refuza solicitarea cetățenilor sau altor părți interesate de a organiza consultarea.

Acestea pot fi organizate fizic, printr-o ședință cu părțile interesate, la care se vor discuta recomandările primite. De asemenea, consultarea poate avea loc și în scris, de la distanță, când autoritatea publică proiectul de decizie, iar recomandările sunt expediate prin poștă (fizică sau electronică). Autoritățile publică anunţul privind organizarea consultărilor publice şi documentația de suport și oferă locuitorilor cel puţin 15 zile lucrătoare pentru a înainta recomandări și comentarii.

După consultare, autoritatea publică trebuie să publice și să transmită părților interesate un dosar privind elaborarea proiectului de decizie, care va conţine procesele-verbale privind consultarea cetăţenilor, recomandările parvenite şi sinteza acestora. 

➣ Grupuri de lucru

O practică de conlucrare și rezolvare a problemelor prin efortul comun a locuitorilor și primăria sunt grupurile de lucru. Acestea se constituie, de regulă, pentru a analiza o anumită problemă și de identifica potențiale soluții. Grupurile de lucru, de asemenea, pot asista ulterior funcționarii în implementarea soluțiilor și monitoriza ca intervențiile pentru rezolvarea problemei să fie realizate eficient și calitativ.

Grupurile de lucru se pot constitui de către aleșii locali, prin votul Consiliului, sau de către primar, prin dispoziție. De regulă, cetățenii sunt invitați de către consilieri sau angajații primăriei să facă parte din grupuri de lucru din rândul organizațiilor și grupurilor de inițiativă active pe un anumit domeniu (drepturile animalelor, educație etc.). În unele cazuri, autoritățile pot face concurs deschis și invită locuitorii să-și înainteze candidatura. 

➣ Referendum local

Inițiativele și problemele de interes deosebit pentru localitate, precum alegerea direcției strategice de dezvoltare, gestionarea unor situații cu efecte de lungă durată sau chiar demiterea primarului, pot fi consultate pe larg, prin intermediul referendumurilor locale. 

Conform art. 220 și 221 din Codul electoral, referendumul local poate fi inițiat de 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. În cazul în care inițiativa desfășurării referendumului local vine de la cetățeni, se constituie un grup de inițiativă, format din cel puțin 20 de cetățeni cu drept de vot care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. La adunarea de constituire a grupului de inițiativă trebuie să participe cel puțin 30 de persoane. Cu cel puțin 3 zile înainte de adunare, inițiatorii sunt obligați să comunice în scris primarului timpul, locul și scopul desfășurării adunării.

➣ Buget participativ

Bugetarea participativă sau „Bugetul Civil”, cum este numit în Chișinău, este un mecanism prin care primăria oferă locuitorilor posibilitate să gestioneze o parte din bugetul local. Locuitorii identifică probleme și lucrări care trebuie realizate în cartierele în care locuiesc sau lucrează, unde își petrec timpul liber; confirmă că și alți locuitori susțin necesitatea intervenției, prin sondaje, consultări etc.; dezvoltă proiecte pentru soluționarea problemelor identificate, cu care aplică la programul de bugetare participativă. Ulterior, primăria selectează proiectele câștigătoare și realizează lucrările specificate de locuitori, sub ochii vigilenți ai comunității. 

Bugetarea participativă încurajează astfel cooperarea dintre autorități și locuitori, ajută la identificarea priorităților locale, încurajează implicarea locuitorilor, sporește transparența și responsabilitatea autorităților publice.

Locuitorii care nu au în localitatea lor un astfel de buget participativ, pot solicita primarului și consiliului local să inițieze un astfel de program. În Chișinău, bugetul participativ se implementează din 2017, la inițiativa unui grup de consilieri. Despre Bugetul Civil din Chișinău, precum și provocările cu care s-au confrunta chișinăuienii în primii ani de implementare a acestuia, am analizat în acest articol.

Bugetarea participativă nu este însă un instrument doar pentru orașele mari cu sute de mii de locuitori, precum Chișinău. Primăria or. Ialoveni, Călărași sau Leova din Republica Moldova au implicat, de asemenea, locuitorii în administrarea bugetelor acestor localități prin programe de bugetare participativă. 

Atunci când mai multe persoane se unesc în jurul unei probleme și întreprind acțiuni, șansele ca aceasta să fie rezolvată sunt mai mari. Oamenii pot forma grupuri de inițiativă sau asociații care să se concentreze pe diverse subiecte de interes, căutând împreună soluții și susținând cauze pentru a îmbunătăți calitatea vieții în localitate. Respectiv, dacă avem o problemă, identificăm vecini sau alți locuitori care împărtășesc aceeași opinie. Comunicăm autorității locale prin petiții, vizite la sediul autorității sau solicitarea unei ședințe comune pentru a identifica cele mai bune soluții pentru problema vizată. Dacă aceste măsuri sunt insuficiente, continuăm să aplicăm presiune publică prin demonstrații și activități creative. 

➣ Petiția

Una din metodele prin care un grup își poate expune nemulțumirea față de o problemă, să ceară sau să propună soluții este petiția. Chiar dacă, potrivit legii, este suficient ca petiția să fie depusă de o singură persoană, de cele mai multe ori, atunci când petiția are un număr mai mare de susținători, autoritățile simt o presiune publică mai mare și ar putea reacționa mai rapid și eficient.

Legea spune că petiția trebuie să conțină următoarele elemente:

  • numele și prenumele sau denumirea petiționarului;
  • domiciliul sau sediul petiționarului și adresa de poștă electronică dacă se solicită răspuns pe această cale;
  • denumirea autorității publice;
  • obiectul petiției și motivarea acesteia;
  • semnătura petiționarului ori a reprezentantului său legal sau împuternicit, iar în cazul petiției transmise în formă electronică – semnătura electronică.

Astfel, spre deosebire de cererea de informații menționată anterior, petiția trebuie semnată. Menționăm că petițiile anonime sau cele depuse fără indicarea adresei poștale sau electronice a petiționarului nu se examinează. Totodată, dacă petiția nu conține toate elementele indicate mai sus, solicitantului i se indică asupra neajunsurilor și i se acordă termen pentru înlăturarea lor. Dacă acestea nu sunt înlăturate, petiția nu se examinează.

Petiția poate fi depusă în scris – la sediul primăriei ori expediată prin poștă sau fax, electronic – prin email și depusă verbal – în cadrul programului de audiență cu publicul. În acest caz, petiția se include într-un proces-verbal și se înregistrează de către subdiviziunea sau persoana responsabilă de relațiile cu publicul din cadrul primăriei. 

Legea nu indică un termen fix pentru răspunsul la o petiție, dar specifică că procedurile administrative ar trebui să se încheie în 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii acestui termen în cazuri mai complexe. Chiar dacă rezolvarea problemei poate dura mai mult, avem dreptul să solicităm un răspuns în scris în termen de 30 de zile.

Model de petiție

➣ Comunicarea cu aleșii locali

Aleșii locali ar putea fi aliați ai cauzelor noastre. Putem identifica persoane din cadrul Consiliului local interesate de problemă și colabora pentru soluționarea acestora. Alesul local are mai multe pârghii prin care poate solicita informații, iniția consultări publice, propune proiecte de decizii etc. Pentru a evita blocajele politice, este bine să comunicăm cu toți membrii Consiliului, nu doar cu unii. Datele de contact ale acestora trebuie să fie plasate pe site-ul primăriei. În caz că lipsesc, le putem solicita de la secretarul Consiliului. 

➣ Dezbateri/discuții publice

Oamenii înțeleg cel mai bine problemele din comunitatea lor. O bună metodă pentru a-i implica în rezolvarea acestora, dar și a spori vizibilitatea unei probleme, o reprezintă discuțiile sau dezbaterile publice. Acestea reprezintă evenimente în care părțile interesate (locuitori, autorități, experți, grupuri de inițiativă, afaceri locale etc.) își prezintă poziția față de o anumită problemă și analizează împreună cum acestea pot fi rezolvate. Dezbaterile sau discuțiile pot fi inițiate atât de autorități, cât și de locuitori. 

Pentru a iniția discuții sau dezbateri, locuitorii trebuie să stabilească o zi și o oră la care să poată participa un număr mai mare de oameni, să identifice un spațiu în care aceștia să se poată reuni (poate fi chiar curtea), să invite autoritățile și să confirme prezența acestora. Ca să asigure o prezență mai mare se recomandă de distribuit informația prin diferite canale (grupurile de pe rețelele sociale, pliante în poștă, afișe etc.). Invitația către autorități se transmite sub forma unei scrisori înregistrată pe adresa electronică sau la sediul primăriei. Nu este însă suficient să transmitem invitația, trebuie de revenit apoi cu apeluri pentru a confirma cine din reprezentanții primărie, preturii sau altei structuri vor fi prezenți, precum și de a oferi detalii suplimentare, dacă va fi necesar.

Discuțiile și dezbaterile trebuie bine moderate. Este preferabil ca moderarea să fie realizată de o persoană cu experiență și care are o atitudine mai neutră. Moderatorul trebuie să se asigure că oferă posibilitatea tuturor să se expună, fără a prioritiza pe cineva. Pentru aceasta, dar și pentru a asigura ordinea publică, moderatorul ar trebui să stabilească de la începutul discuției regulile (1 minut pentru întrebări, limitarea răspunsurilor și intervențiilor la 3-5 minute etc.). 

Important! După discuții/dezbateri, organizatorii trebuie să sintetizeze principalele opinii și concluzii. Acestea trebuie distribuite participanților. Pentru valorificarea discuțiilor/dezbaterilor, organizatorii și participanții interesați pot crea un grup de inițiativă comun pentru a continua dialogul cu autoritățile, a cere realizarea promisiunilor făcute în cadrul discuțiilor, a iniția acțiuni comune pentru rezolvarea problemei și a monitoriza progresul acesteia. 

➣ Demonstrații publice/proteste 

Un instrument mai eficient de a ne face auziți, este să acționăm în grup. Aceeași problemă și același mesaj îi poate uni pe mai mulți locuitori, iar vocea lor se face mai auzită când se acționează în comun. Demonstrațiile publice și protestele sunt metode clasice de a pune presiune pe autorități. Atunci când locuitorii sunt dispuși să iasă în stradă, adesea repetat, arată autorităților că problema pe care o semnalează reprezintă o prioritate. Cu atât mai mult, în cazul Moldovei, unde nu există încă o cultură răspândită a mobilizării publice. Protestele și demonstrațiile adesea sunt percepute ca adunarea unui număr mare de oameni, dar nu e neapărat. Astfel de manifestări pot fi făcute inclusiv de un grup de oameni restrâns sau chiar de către o persoană. Uneori, prezența oamenilor nici nu este necesară. În februarie 2019, spre exemplu, mai mulți oameni au lăsat în Piața Marii Adunări Naționale încălțăminte, pentru a-și manifesta nemulțumirea că rudele lor au fost nevoite să plece peste hotare din cauza situației economice din țară. Astfel, cetățenii și-au adus la protest rudele, fără ca acestea să fie prezente la manifestație. Astfel de manifestații pot fi prin creativitatea lor mai eficiente decât prezența unui număr mai mare de oameni.

În legislația Republicii Moldova demonstrațiile și protestele se numesc întruniri. Acestea sunt reglementate de legea privind întrunirile, care permite tuturor organizarea și participarea la astfel de manifestații. Întrunirile se pot desfăşura în orice loc deschis publicului în afara clădirilor sau în afara altor spaţii închise accesului liber, iar dacă la acestea participă peste 50 de persoane, trebuie notificată autoritatea publică locală cu cel puțin 5 zile înainte de eveniment.

Sunt interzise întrunirile prin care se urmăreşte:

  • îndemnarea la război de agresiune, la ură naţională, rasială, etnică sau religioasă;
  • incitarea la discriminare sau violenţă publică;
  • subminarea securităţii naţionale sau a integrităţii teritoriale a ţării, săvârşirea infracţiunilor, încălcarea ordinii publice sau organizarea tulburărilor în masă, încălcarea moralităţii publice, a drepturilor şi a libertăţilor altor persoane ori punerea în pericol a vieţii sau a sănătăţii acestora.
     

➣ Activități comunitare inițiate de locuitori

Pe lângă petiții, proteste, dezbateri, locuitorii pot atrage atenția asupra unei probleme prin acțiuni comune și creative. Spre exemplu, să presupunem că locuitorii dintr-un anumit cartier își doresc amenajarea unui spațiu public în care își pot petrece timpul liber și interacționa. În cazul în care autoritățile ignoră petițiile locuitorilor, aceștia pot atrage atenția administrației locale la necesitatea amenajării acestui spațiu public prin curățirea terenului, instalarea mobilierului urban, organizarea a diverse evenimente publice și alte acțiuni. Acestea vor demonstra autorităților că amenajarea spațiului reprezintă o prioritate pentru locuitori. De asemenea, acțiunile comune vor contribui la dezvoltarea comunității și spiritului civic în acel cartier.

➣ Vizibilitate

Este important să ne asigurăm că acțiunile noastre sunt cunoscute și susținute de comunitate. Prin comunicare deschisă și constantă pe platformele de socializare, putem împărtăși informații despre obiectivele noastre, progresele înregistrate și rezultatele acțiunilor întreprinse. Un aliat bun ne poate fi și presa. Colaborând cu jurnaliștii locali și furnizându-le informații relevante, putem obține acoperire media care să transmită mesajul nostru la un public mai larg. Astfel, putem câștiga încrederea cetățenilor și îi putem implica mai activ în cauza noastră și, cel mai important, contribui la soluționarea problemei.

 

Un oraș bun – un efort comun

Rezolvarea problemelor locale este un efort comun care solicită timp și efort. Am prezentat în acest ghid metodele și instrumentele cele mai răspândite pentru semnalarea problemelor cu care se confruntă o comunitate, precum și modalitățile prin care autoritățile și locuitorii pot identifica împreună soluții sustenabile. Nu există însă o formulă fixă sau ideală de comunicare și colaborare în vederea creării unui oraș mai bun. Pentru a face o schimbare, este necesar, de regulă, o combinație dintre aceste instrumente și multă persistență. Primăria Mea este alături de locuitorii care dedică ore, săptămâni, și chiar ani pentru transformarea comunităților lor. Transmite-ne istoria ta pe echipa@primariamea.md. Succesele, dar și lecțiile tale învățate, pot servi drept exemplu și inspirație pentru alții.

 


 Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Advocacy local și implicare cetățenescă”, susținut de IM Swedish Development Partner. Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă poziția oficială a instituției finanțatoare.
 

 

Distribuie