Brașovul cu agendă verde, Oradea cu un buget înzecit și Cahulul digitalizat – experiența a trei orașe în utilizarea eficientă a fondurilor UE

Revitalizarea orașelor, strategiile de atragere a capitalului uman, diversificarea profilurilor economice, promovarea securității și stimularea creșterii economice, dar și implementarea ideilor inovatoare pentru consolidarea unei abordări orientate spre nevoile oamenilor în dezvoltarea urbană – au fost principalele subiecte discutate la Summitul Internațional al Primarilor 2024. Primari și primare din Ucraina, Moldova și România au prezentat soluții inovatoare, care să abordeze provocările locale specifice, prin colaborare și creativitate. 
 

Summitul a fost deschis de mai mulți oficiali, inclusiv șefa statului Maia Sandu și  Ned Price, ambasadorul adjunct al SUA la Națiunile Unite. Președinta a declarat că Summitul Internațional al Primarilor reprezintă un excelent prilej de a vorbi despre puterea parteneriatelor existente între orașele din Uniunea Europeană, cele din Ucraina sau din Republica Moldova. „Programele oferite de Uniunea Europeană constituie o șansă unică de a recupera, într-un orizont de timp apropiat, decalajul de dezvoltare între localitățile noastre și cele din țări precum România, Polonia, Lituania, Suedia, Italia, Germania”, a menționat Maia Sandu. 

Mai jos vă prezentăm experiența a trei orașe din Republica Moldova și România: Brașov, Oradea și Cahul. Iată cum autoritățile au valorificat banii europeni și care a fost drumul lor spre dezvoltare. 

BRAȘOV

Municipiul cu agenda verde
 

„Ne dorim cu toții să fim parte a UE, să avem acces la fonduri europene și să ne ajutăm la posibilitățile de dezvoltare a unor comunități mai bune.”, așa și-a început discursul Allen Coliban, primarul de Brașov. Allen Coliban a detaliat despre proiectele implementate în Brașov, unul dintre cele mai turistice destinații din România: „La Brașov este în plină construcție o fermă solară. Aceasta va produce circa 20 MV putere și va acoperi un procent mare din necesitatea de energie electrică a orașului. În același timp, noi considerăm că deșeurile nu sunt gunoi, dar resursă. Pornind de la această viziune, reducem considerabil din cantitatea care ajunge la gunoi.” Edilul a împărtășit inclusiv din prioritățile autorităților din Brașov, dar și din realizările de până acum.

I. Transport public ecologic

Cu 72 de autobuze electrice și 10 autobuze hibrid, Brașovul se află în fruntea orașelor din România cu transportul public ecologic. Cele 45 de linii urbane și 23 de linii metropolitane asigură conectivitatea și accesibilitatea în întregul oraș și în zonele limitrofe. Un garaj modern de încărcare a autobuzelor întreține flota verde, consolidând angajamentul către un viitor fără emisii poluante. Astfel, peste 72,5% din transportul public este alimentat electric sau hibrid, contribuind semnificativ la reducerea amprentei de carbon a orașului. Pentru 2024, autoritățile au planificat un buget de investiții de 80 milioane de euro.

„Am adus cel mai bun festival de muzică la munte - Massif Festtival. Avem un vis, ca acest festival să fie asigurat 100% cu transport verde, iar mașinile private să aibă interdicție pe anumite porțiuni de drum. Astfel, pentru cei circa 30 de mii de participanți anual, am deschis 10 linii de autobuz, care făceau legătura cu cartierele din oraș.”, a explicat Allen Coliban.

II. Velo Masterplan

Autoritățile își propun să extindă rețeaua de piste pentru biciclete, astfel încât până în 2035 să ajungă la 105 km. Tot până atunci, vor să amenajeze și 50 de parcări pentru biciclete, iar până în 2030 să aibă un stoc de 3000 de biciclete în stația de partajare a bicicletelor. Pentru 2024, Brașovul are un buget de 9 milioane de euro, alocat în acest sens. 

„Până la moment avem 10 km de linii pentru ciclism. Pentru încurajarea ciclismului, am închis unele drumuri și am lăsat doar bicicletele să circule. Aceste parade ale bicicliștilor a adunat mii de oameni.”, a declarat Allen Coliban.

III. Independență energetică

Primăria Brașov este în plin proces de construcție a unui imens parc fotovoltaic, cu o putere de 20 MW, care va asigura independența energetică pentru consumul public. Mai exact, parcul va acoperi 89,72% din consumul de energie electrică pentru 21 de colegii și licee, 16 școli gimnaziale, 29 grădinițe, 8 creșe, instituțiile culturale, administrația locală și serviciile publice subordonate Consiliului Local, centralele și punctele termice, piețele, parcările etajate, facilitățile sportive, iluminatul public și semaforizarea orașului, precum și necesarul de energie electrică pentru domeniul schiabil. 

Amenajarea acestuia, cu 30 770 de panouri, se va întinde pe o suprafață de 22 ha. 

IV. Zero deșeuri la groapa de gunoi

Prin colectarea selectivă a deșeurilor și prin implementarea unor soluții inteligente de gestionare a acestora, Brașovul se angajează să devină un oraș fără gunoi la groapa de gunoi. Locuitorii orașului colectează selectiv deșeurile atât în apropierea casei, a școlilor, dar și a instituțiilor publice. În același timp, sunt amenajate 74 de platformele care dispun de  coșuri de gunoi inteligente. 

Primarul Brașovului a împărtășit și din experiența altor proiecte, care au ca scop protejarea mediului. Unul dintre ele este proiectul „PETrică”, prin care oamenii recicleaza peturi din plastic și primesc bilete de călătorie cu transportul public.

Sursa foto: monitorulexpres.ro

V. Păduri și spații verzi

Transformând pădurile din jurul orașului și construind parcuri și spații verzi generoase, Brașovul devine un exemplu de regenerare urbană și de conservare a mediului înconjurător. Prin protejarea văilor și a munților, orașul își păstrează identitatea naturală și își asigură un viitor durabil. În acest sens, municipalitatea urmează să transforme un parc industrial într-o zonă verde. Mai exact, un teren de 9 ha, amplasat chiar în centrul orașului, va fi transformat în cel mai mare parc din Brașov. Acolo vor fi amenajate spații pentru sport și jocuri pentru copii, clădiri multifuncționale, amfiteatre pentru organizarea de evenimente, dar și plantați fel de fel de specii de pomi.  

Impactul preconizat al proiectelor

• aer curat, fără poluare;
• un indice ridicat al sănătății;
• tinerii aleg să rămână în oraș;
• Brașovul devine un exemplu de bune practici;
• sănătate din industria și turismul verde;
• un oraș cu oameni sănătoși și fericiți.

CAHUL

Orașul cu servicii digitalizate și sprijin pentru IT

Printre cei care au împărtășit din bunele lor practici s-au numărat și primari din țara noastră. Un exemplu în acest sens este Stella Bădin, viceprimara municipiului Cahul, care s-a referit la inovațiile și transformările digitale implementate de către administrația locală, cu fonduri UE.