09 mai 2024

Brașovul cu agendă verde, Oradea cu un buget înzecit și Cahulul digitalizat – experiența a trei orașe în utilizarea eficientă a fondurilor UE

Revitalizarea orașelor, strategiile de atragere a capitalului uman, diversificarea profilurilor economice, promovarea securității și stimularea creșterii economice, dar și implementarea ideilor inovatoare pentru consolidarea unei abordări orientate spre nevoile oamenilor în dezvoltarea urbană – au fost principalele subiecte discutate la Summitul Internațional al Primarilor 2024. Primari și primare din Ucraina, Moldova și România au prezentat soluții inovatoare, care să abordeze provocările locale specifice, prin colaborare și creativitate.

Summitul a fost deschis de mai mulți oficiali, inclusiv șefa statului Maia Sandu și Ned Price, ambasadorul adjunct al SUA la Națiunile Unite. Președinta a declarat că Summitul Internațional al Primarilor reprezintă un excelent prilej de a vorbi despre puterea parteneriatelor existente între orașele din Uniunea Europeană, cele din Ucraina sau din Republica Moldova. „Programele oferite de Uniunea Europeană constituie o șansă unică de a recupera, într-un orizont de timp apropiat, decalajul de dezvoltare între localitățile noastre și cele din țări precum România, Polonia, Lituania, Suedia, Italia, Germania”, a menționat Maia Sandu.

Mai jos vă prezentăm experiența a trei orașe din Republica Moldova și România: Brașov, Oradea și Cahul. Iată cum autoritățile au valorificat banii europeni și care a fost drumul lor spre dezvoltare.

BRAȘOV

Municipiul cu agenda verde

„Ne dorim cu toții să fim parte a UE, să avem acces la fonduri europene și să ne ajutăm la posibilitățile de dezvoltare a unor comunități mai bune.”, așa și-a început discursul Allen Coliban, primarul de Brașov. Allen Coliban a detaliat despre proiectele implementate în Brașov, unul dintre cele mai turistice destinații din România: „La Brașov este în plină construcție o fermă solară. Aceasta va produce circa 20 MV putere și va acoperi un procent mare din necesitatea de energie electrică a orașului. În același timp, noi considerăm că deșeurile nu sunt gunoi, dar resursă. Pornind de la această viziune, reducem considerabil din cantitatea care ajunge la gunoi.” Edilul a împărtășit inclusiv din prioritățile autorităților din Brașov, dar și din realizările de până acum.

I. Transport public ecologic

Cu 72 de autobuze electrice și 10 autobuze hibrid, Brașovul se află în fruntea orașelor din România cu transportul public ecologic. Cele 45 de linii urbane și 23 de linii metropolitane asigură conectivitatea și accesibilitatea în întregul oraș și în zonele limitrofe. Un garaj modern de încărcare a autobuzelor întreține flota verde, consolidând angajamentul către un viitor fără emisii poluante. Astfel, peste 72,5% din transportul public este alimentat electric sau hibrid, contribuind semnificativ la reducerea amprentei de carbon a orașului. Pentru 2024, autoritățile au planificat un buget de investiții de 80 milioane de euro.

„Am adus cel mai bun festival de muzică la munte - Massif Festtival. Avem un vis, ca acest festival să fie asigurat 100% cu transport verde, iar mașinile private să aibă interdicție pe anumite porțiuni de drum. Astfel, pentru cei circa 30 de mii de participanți anual, am deschis 10 linii de autobuz, care făceau legătura cu cartierele din oraș.”, a explicat Allen Coliban.

II. Velo Masterplan

Autoritățile își propun să extindă rețeaua de piste pentru biciclete, astfel încât până în 2035 să ajungă la 105 km. Tot până atunci, vor să amenajeze și 50 de parcări pentru biciclete, iar până în 2030 să aibă un stoc de 3000 de biciclete în stația de partajare a bicicletelor. Pentru 2024, Brașovul are un buget de 9 milioane de euro, alocat în acest sens.

„Până la moment avem 10 km de linii pentru ciclism. Pentru încurajarea ciclismului, am închis unele drumuri și am lăsat doar bicicletele să circule. Aceste parade ale bicicliștilor a adunat mii de oameni.”, a declarat Allen Coliban.

III. Independență energetică

Primăria Brașov este în plin proces de construcție a unui imens parc fotovoltaic, cu o putere de 20 MW, care va asigura independența energetică pentru consumul public. Mai exact, parcul va acoperi 89,72% din consumul de energie electrică pentru 21 de colegii și licee, 16 școli gimnaziale, 29 grădinițe, 8 creșe, instituțiile culturale, administrația locală și serviciile publice subordonate Consiliului Local, centralele și punctele termice, piețele, parcările etajate, facilitățile sportive, iluminatul public și semaforizarea orașului, precum și necesarul de energie electrică pentru domeniul schiabil.

Amenajarea acestuia, cu 30 770 de panouri, se va întinde pe o suprafață de 22 ha.

IV. Zero deșeuri la groapa de gunoi

Prin colectarea selectivă a deșeurilor și prin implementarea unor soluții inteligente de gestionare a acestora, Brașovul se angajează să devină un oraș fără gunoi la groapa de gunoi. Locuitorii orașului colectează selectiv deșeurile atât în apropierea casei, a școlilor, dar și a instituțiilor publice. În același timp, sunt amenajate 74 de platformele care dispun de coșuri de gunoi inteligente.

Primarul Brașovului a împărtășit și din experiența altor proiecte, care au ca scop protejarea mediului. Unul dintre ele este proiectul „PETrică”, prin care oamenii recicleaza peturi din plastic și primesc bilete de călătorie cu transportul public.

Sursa foto: monitorulexpres.ro

V. Păduri și spații verzi

Transformând pădurile din jurul orașului și construind parcuri și spații verzi generoase, Brașovul devine un exemplu de regenerare urbană și de conservare a mediului înconjurător. Prin protejarea văilor și a munților, orașul își păstrează identitatea naturală și își asigură un viitor durabil. În acest sens, municipalitatea urmează să transforme un parc industrial într-o zonă verde. Mai exact, un teren de 9 ha, amplasat chiar în centrul orașului, va fi transformat în cel mai mare parc din Brașov. Acolo vor fi amenajate spații pentru sport și jocuri pentru copii, clădiri multifuncționale, amfiteatre pentru organizarea de evenimente, dar și plantați fel de fel de specii de pomi.

Impactul preconizat al proiectelor

aer curat, fără poluare;
un indice ridicat al sănătății;
tinerii aleg să rămână în oraș;
Brașovul devine un exemplu de bune practici;
sănătate din industria și turismul verde;
un oraș cu oameni sănătoși și fericiți.

CAHUL

Orașul cu servicii digitalizate și sprijin pentru IT

Printre cei care au împărtășit din bunele lor practici s-au numărat și primari din țara noastră. Un exemplu în acest sens este Stella Bădin, viceprimara municipiului Cahul, care s-a referit la inovațiile și transformările digitale implementate de către administrația locală, cu fonduri UE.

Platforma SMART City Cahul

Aceasta este o platformă trei în unul: stocarea datelor, software de management și portal de informații. Modulul dedicat iluminatului stradal inteligent integrează funcționalități avansate, inclusiv monitorizarea în timp real, controlul de la distanță și adaptarea automată la diverse condiții, având ca obiectiv principal optimizarea eficienței costurilor. Pentru extinderea sistemului de monitorizare video, vor contribui 58 de camere moderne și echipament corespunzător. Acest Modul va permite utilizarea informațiilor furnizate de camerele de supraveghere pentru generarea de date și secvențe video, cu scopul de a asigura siguranța cetățenilor. „Urmează să dezvoltăm și un modul care să colecteze datele contoarelor de apă, de la distanță.”, a mai declarat viceprimara.

INOTEK

Este un hub de inovare care deschide numeroase posibilități pentru creșterea și valorificarea potențialului uman din zona, precum și pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a startup-urilor locale. Centrul de inovare reprezentă un spațiu de colaborare pentru tinerii inovatori, antreprenori și profesioniști din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Acesta este echipat cu tehnică de ultimă generație, adaptată nevoilor actuale din sfera educației și antreprenoriatului. Echipa de acolo oferă co-working și co-living pentru afaceri IT și din domenii conexe.

Ghișeul Unic

Acesta oferă 17 servicii publice, prestate la un singur punct. Aici se includ următoarele servicii: eliberarea certificatelor de urbanism necesare pentru proiectare, certificarea absenței sau existenței restanțelor față de bugetul local, acordarea autorizațiilor de construcție, înregistrarea copiilor în instituțiile preșcolare și furnizarea de extrase din deciziile și copii ale deciziilor adoptate de Consiliul Municipal. Ghișeul Unic reprezintă modernizarea proceselor administrative și servicii administrative eficiente oferite cetățenilor.

Plăți online

Achitarea online pentru grădiniță și servicii extrașcolare;
Achitarea online pentru serviciile întreprinderilor municipale;
POS terminale și e-commerce pentru servicii culturale.

Platforme web

Tot în cadrul agendei de digitalizare, Cahulul a creat trei platforme online, pe care accesandu-le, oamenii pot: să afle informații despre activitățile din Cahul, vizualiza un muzeu interactiv sau afla detalii despre activitățile extrașcolare din regiune.

ORADEA

Dezvoltarea infrastructurii a adus dezvoltarea orașului

Mihai Jurca, administratorul public al municipiului Oradea, a vorbit celor prezenți despre modul în care programele și fondurile UE au ajutat administrația de la Oradea să schimbe orașul și să-l modernizeze. „Până în 2007, Oradea nu se deosebea prea mult de orașele Republicii Moldova de azi. În 17 ani, ne-am schimbat radical. Este imposibil să ne gândim că am fi reușit toate proiectele, fără finanțarea UE. Bugetul nostru de investiții a crescut de zece ori. O primărie nu dezvoltă orașul. Orașul este dezvoltat de cetățenii care locuiesc acolo și de companii.”

I. Investiții în infrastructură și drumuri. Cum atragem fonduri?

Mihai Jurca a menționat că investiția în infrastructură este rețeta succesului, deoarece o infrastructură dezvoltată atrage companiile. Cele din urmă sunt generatoare de locuri de muncă.

„Am investit în renovarea spațiilor publice, clădirilor, încât să putem atrage și turiști. Odată ce fondurile europene se vor încheia, turismul va constitui o sursă proprie de finanțare. Un lucru critic în atragerea finanțărilor UE a fost planul, viziunea. În tot acest proces trebuie să aveți o viziune clară, să înțelegi care sunt punctele forte. Din 2007 și până în 2012, unicul nostru plan a fost dezvoltarea infrastructurii. Am doilea indicator este oamenii și capacitățile lor. Aveți nevoie de o echipă care să scrie proiectele și de alta care să consulte în implementarea lor.”, a împărtășit Mihai Jurca.

II. Calitatea vieții cetățenilor

Oradea are al doilea, după București, cel mai mare sistem de încălzire centralizat. Din întregul sistem de încălzire, 95% este renovat.

III. Oradea, schimb de experiență cu primarii din Republica Moldova

Primari din Moldova au efectuat vizite la Oradea și s-au familiarizat cu ce presupune finanțarea UE. Mai mult ca atât, Oradea are acorduri de înfrățire cu comuna Stauceni și cu Băcioi.

„Sunt doi primari buni, care au reușit multe cu resurse foarte limitate. Ce am făcut noi? Am încercat să-i ajutăm prin finanțarea sau cofinanțarea unor proiecte, dar și prin sprijinirea lor informație.”, a mai declarat Jurca.

Summitul Internațional al Primarilor este o platformă pentru liderii din administrația locală, fondată la Kiev, acum opt ani. La 11 aprilie, în premieră, țara noastră a găzduit evenimentul. Acesta a adunat peste 200 de primari din țări precum România, Ucraina, Italia, Germania, Suedia și Polonia. Summitul a pus accent pe ideea că reconstrucția orașelor este echivalentă cu reconstrucția societății, care poate fi realizată inclusiv prin accesarea fondurilor UE, dezvoltare sustenabilă și abordări inovatoare. Primăria Mea a fost unul dintre partenerii evenimentului.

Cum a fost la eveniment, puteți vedea aici: Partea I, Partea II.

”