Accesul la informație, într-o nouă redacție: Ce înseamnă asta pentru Primărie și chișinăuieni?

Din 2024 modul în care primăria comunică locuitorilor informație de interes public este reglementat de o nouă lege. Aceasta stabilește ce informații trebuie să comunice primăria (și alte autorități sau actori, inclusiv partidele politice), cum locuitorii pot solicita informație, în cât timp trebuie să o primească, și alte norme care protejează dreptul locuitorilor de a urmări cum se cheltuie banii publici și ce decizii iau aleșii locali în interesul lor. 

Legea veche din 2000 oferea insuficiente garanții și mecanisme pentru asigurarea accesului la informație a locuitorilor. Bunăoară, unele primării din municipiul Chișinău ascundeau numele funcționarilor și aleșilor care administrau bani și bunuri publice în interesul comun (sau nu), interpretând abuziv o altă lege, cea cu privire la datele cu caracter personal. Inclusiv, instituțiile interpretau greșit solicitările, ca și petiții (care conțin alte elemente) sau cereau ca solicitările să fie semnate. Astfel, a fost ajustat cadrul normativ, conform Convenției de la Tromso a Consiliului Europei, pentru ca autoritățile să fie mai transparente, iar oamenii să înțeleagă mai bine ce drepturi dețin.

Analizăm ce prevede noua lege privind accesul la informație și cum se deosebește de precedenta.

CE REPREZINTĂ INFORMAȚIILE DE INTERES PUBLIC? CE INFORMAȚII NU POT FI COMUNICATE?

Legea prevede că toate informațiile deținute de către primărie (pe hârtie, în formă electronică sau în orice alt format) trebuie să fie publice, cu excepția secretelor de stat, bancare sau medicale. Primăria poate refuza prezentarea informațiilor ce prejudiciază:

• siguranța publică;
• relațiile internaționale;
• prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor;
• efectuarea urmăririi penale;
• desfășurarea procedurii administrative sau judiciare; 
• protecția datelor cu caracter personal;
• drepturile de proprietate intelectuală;
• secretul comercial.

Totuși, dacă interesul public în accesarea informației prevalează în raport cu prejudiciul care va fi cauzat prin dezvăluirea informației, primăria este obligată să prezinte informația solicitată.

Interesul public prevalează în special în cazul informațiilor a căror divulgare va contribui la:

• dezvăluirea încălcărilor grave ale drepturilor și libertăților omului, actelor de corupție, conflictelor de interese, achizițiilor publice ilegale sau a cheltuielilor ilegale din bugetele publice;
• prevenirea și dezvăluirea amenințărilor grave la viața sau sănătatea persoanelor și/sau prejudicierii mediului înconjurător;
• înțelegerea unor probleme pentru care sunt elaborate politici publice sau desfășurate consultări publice;
• asigurarea tratamentului egal în fața legii.

Important! Legea interzice autorităților să limiteze accesul la informații despre funcționarii și aleșii locali precum: numele și prenumele, funcția, studiile, experiența profesională, remunerația, conflictele de interese, sancțiunile disciplinare nestinse. Deși sunt date cu caracter personal, acestea reflectă activitatea profesională a funcționarilor și aleșilor. Respectiv, interesul public prevalează. Locuitorii trebuie să cunoască cine ia decizii în interesul lor și administrează banii publici.

Notă! Pe lângă primărie, noua lege extinde cercul celor care trebuie să ofere cetățenilor informație de interes public și include:

• autoritățile publice (entități instituite prin lege – Parlamentul, Guvernul, autoritățile publice locale, inclusiv primăriile și Primăria municipiului Chișinău);
• instituțiile publice (entități instituite de autoritatea publică și finanțate din bugetul acestora – Agenția de Guvernare electronică, Agenția Servicii Publice, Agenția de Investiții);
• întreprinderile de stat și întreprinderile municipale (ÎM ,,Exdrupo”, ÎS ,,Administrația de stat a drumurilor”);
• persoanele juridice de drept privat controlate de furnizorii de autorități publice, instituții publice și întreprinderile de stat și municipale (de exemplu, societăți pe acțiuni cu capital majoritar de stat);
• persoanele juridice de drept privat care prestează servicii publice, servicii publice de gospodărie comunală sau servicii de decontare;
• întreprinderile energetice care desfășoară activități în domeniul gazelor naturale, al energiei electrice sau al energiei termice;
• asociațiile profesionale și organele de autoadministrare, constituite prin lege, ale profesiilor din sectorul justiției (sindicate, patronate, Uniunea executorilor judecătorești);
• partidele politice.

Ce prevedea legea anterior?

1. autorităţile publice centrale şi locale – autorităţile administraţiei de stat, prevăzute în Constituţia Republicii Moldova şi anume: Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul, administraţia publică, autoritatea judecătorească;

2. instituţiile publice centrale şi locale – organizaţiile fondate de către stat în persoana autorităţilor publice şi finanţate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuţiilor de administrare, social-culturale şi altor atribuţii cu caracter necomercial;

3. persoanele fizice şi juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituţia publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice şi culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informaţii oficiale.

INFORMAȚIA PUBLICĂ TREBUIE SĂ FIE OFERITĂ PROACTIV

În noua lege privind informațiile de interes public a fost introdus un capitol cu transparența proactivă. Potrivit acestuia pe paginile web oficiale ale autorităților publice, în funcție de specificul activității acestora, se publică, din oficiu, informații precum:

• bugetul primăriei și rapoartele privind executarea acestuia;
• structura organizatorică și conducerea primăriei;
• numărul angajaților, adresele poștale, numerele de telefon;
• raportul anual privind activitatea primăriei;
• achizițiile publice și rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții;
• evenimentele publice organizate de autoritatea publică (ședințe, întâlniri, conferințe de presă, colegii etc.) și deciziile adoptate la aceste evenimente;
• vizitele oficiale și deplasările de serviciu în străinătate ale funcționarilor și aleșilor, inclusiv costul și sursa de finanțare a cheltuielilor;
• zilele și orele de primire în audiență, precum și datele privind modul depunerii petițiilor și cererilor de comunicare a informațiilor de interes public;
• lista funcțiilor vacante, datele de contact ale persoanei responsabile, cerințele și rezultatelor concursurilor de angajare.

Informațiile se publică și se actualizează pe pagina web oficială a primărie în 5 zile lucrătoare de la data disponibilității acestora. Informația despre evenimentele publice organizate se publică pe pagina primăriei, de regulă, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la încheierea evenimentului. În cazul unor subiecte de interes public și rezonanță sporită, se publică anunțuri privind evenimentele ce urmează a fi desfășurate.

Dacă nu găsim pe pagina web informația care ne interesează, o putem solicita direct de la primărie.

CUM SOLICITĂM INFORMAȚIA CARE NE INTERESEAZĂ?

Orice persoană fizică sau juridică (organizații, întreprinderi, etc.) are dreptul să solicite și să obțină informații de interes public de la primărie sau subdiviziunile acesteia, prin înaintarea unei cereri:

• transmisă în formă electronică;
• depusă în scris sau expediată prin poștă;
• adresată verbal (direct sau prin telefon).

Primăria este obligată să primească cererile înaintate și să le înregistreze cel târziu în următoarea zi lucrătoare. Dacă ați adresat cererea prin poșta electronică, primăria trebuie să vă informeze până la sfârșitul zilei următoare, la fel prin email, numărul și data înregistrării cererii.

Primirea sau înregistrarea cererii nu poate fi refuzată!

CUM TREBUIE SĂ ARATE CEREREA?

Cererea de informație trebuie să conțină obligatoriu:

• ​​numele și prenumele persoanei care solicită informația sau denumirea întreprinderii, organizației, etc.;
• adresa poștală, precum și adresa poștei electronice dacă se solicită răspuns pe această cale;
• denumirea furnizorului de informații, adică Primăria municipiului Chișinău sau structura primăriei de la care solicităm informația (direcție, întreprindere municipală, etc.);

În cazul în care nu suntem siguri ce structură a primăriei deține informația, o putem adresa autorității locale, care la rândul său o va redirecționa către entitatea responsabilă.

• indicarea informației de care avem nevoie.

Important! Dacă nu ați indicat numele/prenumele, denumirea sau adresa poștală, cererea nu va fi examinată. 

Dacă în cerere nu ați specificat informația solicitată sau dacă, din conținutul cererii, nu este posibilă identificarea informației solicitate, primăria trebuie să vă comunice de ce detalii are nevoie și să vă ofere cel puțin cinci zile lucrătoare pentru ajustarea acesteia. În acest timp, suplimentar, primăria trebuie să vă acorde asistența și sprijinul necesar pentru completarea cererii.

Foarte important! Semnarea olografă sau electronică a cererii nu este obligatorie!

ÎN CÂT TIMP TREBUIE SĂ PRIMIM INFORMAȚIA?

Potrivit art. 19 din lege, primăria trebuie să prezinte informația solicitată de îndată cum este disponibilă, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii. Termenul de 10 zile poate fi prelungit până la 17 zile, în cazul în care este necesare mult timp pentru colecta sau prelucra informația de către funcționarii primăriei. 

Primăria poate prelungi termenul de examinare doar dacă v-a informat despre aceasta în scris până la expirarea celor 10 zile care se acordă pentru examinare, cu indicarea motivelor prelungirii.

Ce prevedea legea anterior?

Informaţia trebuia prezentată timp de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Documentul putea fi prelungit cu 5 zile lucrătoare.

Cererile adresate verbal se soluționează de îndată, în aceeași zi, dacă informațiile solicitate sunt disponibile pentru a fi comunicate imediat. În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile sau acestea sunt cu accesibilitate limitată, primăria trebuie să vă sugereze să înaintați o cerere în formă electronică sau în scris. Aceasta deja urmează a fi examinată timp de 10 zile, cu posibilitatea de a fi prelungită până la 17.

Cum se comunică informațiile de interes public?

În cererea adresată, puteți solicita să vi se prezinte informația în următoarele moduri:

• în formă electronică;
• prin poștă, pe suport de hârtie;
• la sediul primăriei, direcției sau întreprinderii municipale;
• verbal, în cazul cererilor adresate verbal.

Informația solicitată poate fi comunicată într-o altă modalitate decât cea indicată în cerere în cazul în care:

• informațiile sunt disponibile în internet și primăria vă poate redirecționa la pagina web unde sunt afișate;

În acest caz, primăria trebuie să indice exact secțiunea din pagina web unde informația este plasat, nu simpla redirecționare la pagina web a autorității.

• primăria nu dispune de capacități tehnice pentru convertirea informațiilor în forma solicitată;
• convertirea informațiilor în forma solicitată implică un volum excesiv de lucru, care ar afecta activitatea primăriei;
• comunicarea informațiilor în forma solicitată nu este posibilă din cauza unor restricții legale sau din cauza unor prevederi normative care stabilesc o altă modalitate de comunicare a informațiilor solicitate.

În acest caz, primăria trebuie să vă informeze de ce vă oferă informație în alt mod. Totodată, dacă nu ați indicat în cerere modalitatea preferată de comunicare a informațiilor, acestea sunt comunicate în cea mai rapidă modalitate posibilă. De regulă, prin email.

CÂND POATE FI RESPINSĂ SAU REFUZATĂ O CERERE DE SOLICITARE DE INFORMAȚII?

Primăria poate respinge cererea, integral sau parțial, în cazul în care:

• nu deține informația solicitată și nu cunoaște cui o poate redirecționa;
• a oferit deja un răspuns la informația solicitată. 

În acest caz se face referire la numărul și data răspunsului oferit anterior.

Respingerea integrală sau parțială a cererii va fi numaidecât motivată în scris și comunicată solicitantului în termenul prevăzut pentru examinare de 10 zile.

Primăria poate redirecționează cererea unei alte autorități, întreprinderi, etc. care deține informația solicitată, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. Solicitantul trebuie informat despre redirecționare. Autoritatea, întreprinderea, etc., către care s-a readresat cererea are termen general de 10 zile pentru a o examina.

Comunicarea informațiilor de interes public este refuzată, integral sau parțial, dacă informațiile solicitate constituie informații cu accesibilitate limitată conform unui criteriu descris mai sus.

Refuzul se face în scris și trebuie să conțină motivul refuzului, modalitatea de contestare a refuzului, numele, prenumele și semnătura olografă/electronică a persoanei care a luat decizia de a nu prezenta informația.

Important! În cazul în care numai o parte din informațiile solicitate sunt cu accesibilitate limitată, primăria este obligată să comunice restul informațiilor la care accesul nu poate fi limitat.

La fel, primăria nu poate refuza să ofere informație din motiv că s-ar găsi în diferite documente sau pe diferite suporturi de stocare ori pe motiv că informațiile solicitate nu sunt sistematizate.

CE FACEM DACĂ PRIMĂRIA REFUZĂ SĂ NE OFERE INFORMAȚIE?

Orice persoană poate contesta în instanța de judecată refuzul primăriei de a furniza informație de interes public. Cererea în judecată trebuie înaintată timp de 30 de zile din momentul în care vi s-a comunicat refuzul de furnizare a informației. Dacă primăria nu soluționează cererea în termen de 10 zile (și nici nu comunică prelungirea acestuia), cererea poate fi înaintată timp de un an de la data expirării termenului.

O prevedere nouă a fost introdusă la capitolul dat, potrivit căreia cererile de acest tip se examinează și se soluționează în termen de cel mult trei luni. Dacă există temeiuri rezonabile, judecătorul poate prelungi termenul de judecare a cauzei până la șase luni.

Dacă instanța de judecată constată că primăria a încălcat legea, aceasta îi aplică o amendă, indiferent dacă ați solicitat sau nu aplicarea acesteia. De asemenea, puteți solicita repararea prejudiciului material și/sau moral.

CE AMENDĂ RISCĂ PRIMĂRIA CARE A ÎNCĂLCAT LEGEA?

Pentru nerespectarea legii, primăria poate fi amendată de către instanța de judecată de la 250 până la 10 000 de lei, în funcție de gravitatea, durata și consecințele încălcării. Legea prevede expres în ce cazuri primăria poate fi amendată:

• nepublicarea informațiilor de interes public enumerate la capitolul cu transparența proactivă;
• comunicarea incompletă a informațiilor de interes public;
• solicitarea unor plăți ilegale pentru comunicarea informațiilor de interes public;
• respingerea sau readresarea neîntemeiată a cererii;
• refuzul neîntemeiat de a comunica informațiile de interes public.

CONCLUZIE

Adoptarea noii legi privind accesul la informațiile de interes public reprezintă un pas către o guvernanță mai transparentă și responsabilă. Aceasta aduce schimbări necesare în procesul de acces la informație, sporind transparența în activitatea autorităților publice și a instituțiilor de stat. 

Legea stabilește că solicitarea de informații de interes public nu necesită justificare sau motivare. Accesul la aceste informații este liber și poate fi cerut pur și simplu din curiozitate, deoarece aceste informații sunt disponibile pentru toți prin natura lor. 

Important este faptul ca primăria (și alți actori) să reducă din atitudinea reticentă care există în prezent în privința solicitărilor de informații, pentru a diminua din impresia că omul trebuie „să lupte” pentru informații la care accesul este o normalitate.