Judecata cu primăria: când, cum și de ce

Cetățenii pot acționa în judecată autoritățile publice, inclusiv primăria atunci când acțiunile acesteia le-au lezat drepturile. Procesul de judecată însă necesită timp și investiții, iar pentru șanse mai mari de câștig se recomandă consultarea unui jurist. Acțiunea de contencios administrativ poate fi înaintată inclusiv atunci când autoritățile nu răspund solicitărilor de informații, petițiilor sau cererilor locuitorilor. Totuși, aceasta ar trebui să fie ultima resursă, utilizată doar când comunicarea cu autoritățile nu mai este posibilă, iar toate celelalte instrumente, precum proteste, întruniri sau demersuri, au eșuat. 

Am rezumat pe scurt ce este „acționarea în contencios administrativ”, care sunt costurile și prevederile de bază și cum are loc un proces de judecată. 

 

Pe scurt: noțiuni generale, motive întemeiate și costuri

Orice autoritate publică poate fi dată în judecată atunci când abuzează de putere sau lezează drepturile cetățenilor1. Totuși, instanța de judecată trebuie să fie ultima resursă, atunci când interacțiunea cu autoritățile s-a epuizat, cetățenii au depus petiții, demersuri, cereri prealabile, au organizat proteste, întruniri și făcut apeluri publice, iar autoritățile oricum nu au luat în considerare problema acestora. 

Cetățenii pot da în judecată primăria pentru orice „drept vătămat”, adică încălcarea unui anumit drept: la viață, la informații, la liberă exprimare etc. Acțiunea de dare în judecată a autorităților publice de către cetățeni se numește „acțiune în contencios administrativ2”. Orice persoană are dreptul de a acționa în contencios administrativ3.

Procedura este destul de lungă, complicată și cu multe particularități juridice, motiv pentru care este recomandată angajarea unui jurist sau a unei juriste și, în cazul în care se ajunge la instanță – a unui avocat sau avocate. Acesta poate fi, inclusiv, un membru al familiei, cu condiția ca persoana să fie licențiată în drept și să dispună de o procură pentru a oferi reprezentanță legală în cazul respectiv. În cazurile de contencios administrativ, reclamanții (adică cei care consideră că le-au fost lezate drepturile) sunt scutiți de achitarea taxei de stat pentru judecare4. În același timp însă, ambele părți ar putea suporta costuri legate de remunerarea avocatului. Totuși, cheltuielile pentru procedura legală, inclusiv onorariul avocatului, sunt achitate de partea care pierde procesul. 

Pe lung: tipuri de judecate, etapele procesului de judecată, despăgubiri și excepții

Ce este contenciosul administrativ?

Acționarea în contencios administrativ este ultima resursă pe care o au cetățenii atunci când autoritățile publice le încalcă un drept. Deși noțiunea de „drept vătămat” poate părea sofisticată și limitatoare, chiar și refuzul de a oferi informații publice solicitate oficial de cetățeni este considerat un drept vătămat. Astfel, dacă autoritățile refuză în repetate rânduri să ofere informații publice sau oferă informațiile parțial, cetățenii au dreptul să pornească acțiunea de contencios administrativ. 

Deosebim diferite acțiuni în contencios administrativ, în baza cauzei pentru care e pornit procesul de judecată5:

– Acțiune în contestare: când se solicită anularea parțială sau totală a unui act administrativ individual; 

– Acțiune în obligare: când se cere autorităților să emită un act administrativ individual; 

– Acțiune în realizare: când se solicită îndeplinirea unor acțiuni, tolerarea unei acțiuni sau inacțiunea; 

– Acțiune în constatare: constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic, nulității unui act administrativ sau unui contract administrativ; 

– Acțiune de control administrativ: când se solicită anularea totală sau parțială a unui act administrativ normativ.

Acțiunile în contestare și în obligare trebuie înaintate în decurs de 30 de zile de la comunicarea deciziei privind cererea prealabilă sau data notificării actului administrativ individual. Acțiunile în realizare, în constatare și control normativ nu au un termen de înaintare. Totuși, particularitățile pentru fiecare acțiune variază, motiv pentru care este preferabilă angajarea unui consultant legal care să cunoască noțiunile respective. 

Mai mult ca atât, există motive pentru care nu se permite acționarea în contencios administrativ și anume contestarea6

– Actelor exclusiv politice ale Parlamentului, Președinției sau ale Guvernului; 

– Actelor administrative cu caracter diplomatic privind politica externă a țării; 

– Actelor cu comandament militar. 

Procesul de judecată, cereri prealabile și despăgubiri 

Orice proces de judecată începe cu cererea de chemare în judecată, un document care include datele părților, descrierea circumstanțelor, lista probelor, documentele care atestă încercarea de soluționare prealabilă a litigiului etc. Acționarea în judecată presupune, pe lângă altele, o investiție de timp. Procesul este lung și poate fi tărăgănat, iar ședințele amânate din diverse motive. Acesta totuși include câteva etape de bază, după care se pot ghida locuitorii: 

– Etapa I – Pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare: include prezentarea probelor complete privind motivul acționării în judecată, efectuarea tuturor procedurilor necesare pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, stabilirea datei pentru începutul dezbaterilor, cu citarea legală a tuturor participanților. La această etapă, părțile sunt obligate să ofere instanței toate informațiile privind cauza respectivă, inclusiv informații suplimentare solicitate de instanță; 

– Etapa II – Dezbateri judiciare. Judecarea cauzei în fond: este etapa cu cea mai multă acțiune, cea pe care o vedem de obicei în filme și seriale. De obicei, ambele părți se prezintă la ședința prezidată de judecător, deși la cerere subiectul poate fi examinat și în lipsa lor. La ședință sunt examinate cererile și demersurile părților, se face o revizie a întregii probleme, iar părțile (reprezentanții legali ai acestora) țin discursuri prin care explică situația. Pe tot parcursul acestei etape, judecătorul poate participa la determinarea circumstanțelor, iar părțile participante își pot adresa întrebări.

– Etapa III – Pledoarii: acestea sunt, de fapt, concluziile la dezbaterile judiciare, în care părțile spun ultimul discurs înainte de pronunțarea verdictului; 

– Etapa IV – Deliberarea și adoptarea hotărârii: este etapa la care se pronunță verdictul. Uneori, în cazuri complexe, aceasta poate fi amânată cu până la 15 zile. După expunerea deciziei, ședința și procesul se declară încheiat, iar cei care nu au fost prezenți fizic sunt informați în decurs de cinci zile de la ședință privind hotărârea. 

În cazurile de solicitare a anulării totale sau parțiale, sau emitere a unui act administrativ individual, reclamanții sunt nevoiți să respecte procedura prealabilă. Aceasta are scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale. Reclamanții pot depune cererea prealabilă atunci când autoritatea nu soluționează petiția ce le-a fost expediată în termenele legale. Cererea prealabilă poate fi depusă în 30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual sau de la respingerea petiției7. În cazul în care autoritatea nu întreprinde nici aceste acțiuni, cererea poate fi depusă timp de un an de la expirarea termenului inițial de soluționare.   

Procedura de contencios administrativ nu presupune aplicarea unor amenzi sau pedepse (răspundere penală sau contravențională), deoarece părțile implicate în proces sunt o persoană fizică care consideră să i-au fost lezate drepturile și autoritatea publică. Însă, în cazul în persoana care a chemat în judecată autoritatea publică consideră că merită despăgubiri, inclusiv financiare, aceasta poate să le solicite89. Motive pentru primirea unor despăgubiri pot fi și crearea unui prejudiciu din partea autorităților prin faptul că au emis sau omis unele acte. Cetățenii pot cere, inclusiv, repararea prejudiciului moral cauzat de acțiunile autorităților. Totuși, pentru adoptarea sau omisiunea unui act normativ nu pot fi solicitate despăgubiri.

În același timp, în procesele contravenționale sau penale – un tip de proces diferit de contenciosul administrativ, persoana fizică care activează în cadrul primăriei sau altă autoritate publică, ar putea fi sancționat prin amenzi sau privarea de la libertate, în dependență de cât de gravă este încălcarea săvârșită. Astfel, spre exemplu, pentru încălcarea legii privind accesul la informație10, persoanele fizice care au comis încălcarea ar putea să achite amendă de la 450 MDL la 750 MDL, pe când persoanele cu funcție de răspundere – între 900 și 1 500 MDL. Prezentarea unor informații vădit eronate se sancționează cu amendă de la 1 350 la 1 650 MDL. Persoanele cu funcții de răspundere sunt pedepsite contravențional și/sau penal și în cazurile folosirii intenționate a propriilor atribuții contrar obligațiilor de serviciu, depășirii vădite a drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege sau neîndeplinirii obligațiilor de serviciu11. În cazul oferirii unor date false în documentele oficiale sau falsificarea unor documente pentru interese personale12, vinovații trebuie să achite amendă între 42 500 și  67 500 MDL sau pot fi condamnați la închisoare cu un termen de până la doi ani. Totodată, persoanele respective sunt private de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 2-5 ani. 

Consultantă juridică: Maria Pîslaruc

Autoare: Cristina Sîrbu

1. Art. 17 din Codul administrativ

2. Art. 189 (1) din Codul administrativ

3. Art. 5 din Codul de procedură civilă

4. Art. 85 din Codul de procedură civilă

5. Art. 206 din Codul administrativ

6. Art. 190 din Codul administrativ

7. Art. 165 din Codul administrativ

8. Art. 53 din Constituția Republicii Moldova

9. Art. 2006 din Codul civil

10. Art. 71 din Codul contravențional

11. Art. 16 alin (6) din Codul contravențional

12. Art. 332 alin (1) din Codul penal

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md