Concursuri noi cu (ne)reguli vechi

„Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt și Scuarul Catedralei ar putea căpăta o nouă imagine” – de câțiva ani încoace, de fiecare dată aceste declarații creează discuții și dezbateri în societatea civilă. În 2020, au fost făcuți primii pași, iar în 2021 a fost organizat un concurs de soluții, în urma căruia, în etapa a doua au trecut patru proiecte.
Totuși, concursurile coordonate de Primărie au mai multe deficiențe: nu au fost făcute conform unui regulament, nu au existat criterii clare de apreciere, documentarea era incompletă, compania-parteneră are experiență limitată, trebuiau organizate două concursuri separate pentru ambele obiective și, mai mult, Primăria are competențe limitate, pentru că este vorba de monumente istorice de importanță națională.
E cert că este nevoie de intervenții în parc – pavajul e distrus pe alocuri, gardul creat de Al. Bernardazzi are nevoie de restaurare, mobilierul urban și micile elemente de arhitectură trebuie verificate.
Explicăm în articol de ce concursul organizat ar trebui anulat și cum funcționează lucrurile în țările cu bune practici.

Moment istoric despre două monumente istorice

Parcul Catedralei din Chișinău și Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt sunt monumente istorice de importanță națională. Două zone verzi de recreere, ambele în zona centrală, dar diferite Parcul este un complex arhitectural într-un context natural, iar Grădina Publică e monument de arhitectură peisageră.

Parcul Catedralei a fost fondat în 1836 pe o suprafață de șapte hectare, conține obiecte de arhitectură: Catedrala „Nașterea Domnului” cu o vechime de peste 170 de ani, Clopotnița, aruncată în aer în anii ‘60 ai secolului trecut și reconstruită din temelie, Agheazmatarul, Arcul de Triumf, construit în 1841, câteva havuzuri, zone înflorite și diverși copaci.

Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău a fost amenajată sub această formă în 1835. Cel mai vechi parc din Capitală găzduiește în jur de 50 de specii de arbori, printre care și copaci sădiți de personalități notorii, precum platanul sădit de Iurie Gagarin, o fântână arteziană, spații de joacă, monumentele lui Ștefan cel Mare și Aleksandr Pușkin, Aleea Clasicilor,  zone de agrement, precum Cinematograful Patria, scuaruri și altele. Zona găzduiește regulat evenimente, inclusiv iarmaroace, concerte și celebrări.


De la promisiuni electorale, la concurs public

Renovarea acestor două zone cu statut diferit a fost unul dintre promisiunile în campania electorală a actualului primar al capitalei, Ion Ceban. 

Pe 14 septembrie 2020, în cadrul ședinței Primăriei, Ceban a  declarat că: „Este nevoie de concurs (n.a. – de soluții pentru reamenajarea zonelor), iar acest concurs trebuie să fie transparent, pentru că sunt monumente de arhitectură și trebuie să vedem cea mai frumoasă abordare în acest sens”,. Victor Chironda, vice-primarul de atunci, a declarat că, orice intervenție în configurația și structura acestor parcuri trebuie nu doar bine-gândită, dar și organizată smart și coordonată cu toate structurile de resort. Din acest motiv, Primăria  a creat un acord cu DAS Architecture, o companie care înglobează mai mulți experți, specialiști și companii din domeniul arhitecturii și designului care ar urma să ofere suport Primăriei. 

Mai mult, în toamna anului 2020 aia deja ar fi început lucrul la caietul de sarcini, iar până la finele anului respectiv, urma să fie organizat un concurs național de soluții. Resurse financiare puteau fi alocate din bugetul municipal și, posibil, din fonduri externe. 

Chironda a declarat că Primăria s-a consultat și cu colegi din România, țară unde majoritatea proiectelor de importanță în orașe sunt soluționate prin concurs, iar Ordinul Arhitecților din România (OAR) este entitatea responsabilă cel mai des de organizarea acestora. 

Vom compara regulamentul emis de OAR cu condițiile desfășurării concursului din Chișinău.


Ce este și cum are loc corect un concurs de soluții pentru amenajarea zonelor verzi?

În RM nu există o definiție a concursului de soluții. Din acest motiv, am apelat la regulamentul OAR.

Potrivit Ghidului OAR de Bune Practici pentru organizarea concursurilor de soluții de arhitectură și urbanism, concursul de soluții este „o procedură de achiziție publică a serviciilor de proiectare pentru o anumită investiție, care — așa cum a arătat-o experiența internațională — prezintă cea mai sigură garanție de calitate architectural-urbanistică”. Acest tip de concurs este văzut drept procedura potrivită pentru investițiile publice de natură arhitectural-urbanistică, cu condiția ca să fie organizat bine, „de la fundamentarea și alcătuirea temei la desfășurarea propriu-zisă a procedurii”.

Concursul menționat nu este o procedură clasică de achiziție prin licitație, ci mai degrabă o competiție, unde companiile și specialiștii relevanți oferă soluții de arhitectură sau urbanism, prin idei fezabile și creative, care urmăresc scopul de a păstra spiritul locului prin soluții constructive și funcționale. Proiectul este identificat drept învingător de către un juriu profesionist, trebuie să fie calitativ și să exploreze latura artistică a soluției.

Pentru ca acesta să fie corect și transparent, trebuie pregătit un pachet de documente ce va conține tema de concurs: (1) modelul  contractului de proiectare, (2) dosar documentația de urbanism și avize, (3) hărți relevante concursului, (4) dosarul de studii, (5) plane topografice, (6) documentare fotografică, (7) expertize tehnice și desene vectoriale a edificiilor existente, (8) și alte informații relevante de către Autoritatea contractantă. 

Mai jos este schema colegilor din România despre funcționarea concursul public.

 


În schemă sunt reprezentate grafic entitățile care necesare pentru a organiza un concurs după standardele OAR. În primul rând, autoritatea contractantă (în cazul nostru primăria) este motorul de inițiere a concursului, aceasta poate fi și organizatorul concursului dacă are departamentele interne de expertiză necesare pe domeniile specifice de implicare a concursului. Pentru concursul din Chișinău autoritatea publică locală a desemnat ca organizator DAS. Odată contractat, organizatorul trebuie să prezinte un standard minim de cadre pentru a demonstra eligibilitatea acestuia în desfășurarea rolului asumat, deoarece organizatorul devine direct responsabil de alegerea persoanelor care elaborează pachetul de concurs. DAS nu au făcut publice cadrele implicate în expertiză. Pe lângă stabilirea și verificarea părții organizatorice, autoritatea contractantă mandatează juriul care, odată instituit, nu mai poate fi schimbat. Juriul împreună cu organizatorii trebuie să se conducă de un normativ ce descrie o procedură clară de organizare a concursului (în normativele noastre de construcții pe baza unui SNIP (abreviere pentru Строительные нормы и правила) sau NCM (Normativ în construcții Moldova) care, fiind urmărită corect, poate garanta buna desfășurare al acestuia, în Chișinău aceasta lipsește iar date despre procedura adoptată pentru organizarea concursului nu sunt publice. 


Ce se întâmplă la Chișinău? Observații și critici

Concursul internațional de soluții urbane pentru cele două obiecte Parcul Catedralei și Grădina Publică Ștefan cel Mare a fost lansat în vara lui 2021. În turul I al concursului, au fost depuse 11 lucrări, dintre care, spre turul II, au fost alese doar patru. Urmărind procesul, am observat că: 

– Nu avem (încă) regulament de organizare a unor astfel de concursuri. În anii ‘90, exista un astfel de regulament, doar că este depășit, astfel documentul a fost dat uitării. 

Abia în ianuarie a acestui an, la șapte luni de lansarea concursului de renovare a parcurilor și în urma a zeci de discuții despre această lacună, pe particip.gov.md a fost pus anunțul de inițiere pentru elaborarea „urgentă” a proiectului de Regulament privind organizarea acestui tip de concursuri. Anunțul a fost însoțit cu un regulament deja elaborat: „La luarea deciziei de inițierea elaborării proiectului de Regulament, au stat la bază și opinia societății civile și a societății de arhitecți urbaniști și peisagiști din Republica Moldova referitoare la promovarea concursurilor arhitecturale și urbanistice, ca un instrument important pentru îmbunătățirea situației actuale în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și arhitecturii”, menționează anunțul.

Deci, concursul celor două cele mai importante monumente din țară a fost organizat fără ca să existe norme ce trebuie respectate pentru organizate corectă a lui. Chiar și dacă Regulamentul propus va fi acceptat, acesta nu va fi pus în practică decât în iunie 2022 (în cel mai bun caz).

– Criterii neclare de apreciere și elaborare a documentelor după modele greșite.

Pe site-ul concursului nu este nici o mențiune despre criteriile exacte după care juriul va aprecia lucrările. Această informație trebuia să se regăsească în tema de concurs, pe care organizatorii concursului au numit-o, eronat, caiet de sarcini. Caietul este o lista practică de sarcini ce trebuie urmărite cu exactitate spre execuție, iar tema de concurs presupune că participanții propun soluțiile lor fiind ghidați de restricții clare a locului. 

– Primăria mun. Chișinău, în calitate de Autoritate contractantă, a implicat o companie cu experiență limitată în organizarea concursului public. Casa editorială DAS este o revistă focusată pe promovarea obiectelor și proiectelor de design interior. Selectarea unei asemenea companii ridică semne de întrebare dacă aceasta are resursele necesare pentru a fi contractată în calitate de „organizator” al unui concurs public de talie națională și internațională. Până la moment, DAS a organizat un eveniment de premii cu același nume pentru diverse categorii (de la fotografie, la arhitectură), a co-organizat săptămâna designului și a descoperit mai mult talente vizuale, decât ingineresc-creative.

– Trebuie organizate două concursuri separate. Ideea renovării parcurilor a venit demult – în ultimii ani au fost câteva încercări de a porni discuția despre renovarea parcului, iar acum concursul îmbină  într-un singur concurs două teme de proiectare largi cu o complexitate și importanță mare pentru imaginea Chișinăului. Evghenii Smolin, arhitect-restaurator și membru al juriului concursului, în cadrul ședinței din 19 februarie 2021, de lansare a concursului deschis de creație arhitecturală pentru amenajarea parcurilor, a menționat că zonele sunt complet diferite și nu este clar de ce a fost creat un concurs unic pentru ele Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt e mai mult un monument al naturii, iar Scuarul Catedralei este un monument al arhitecturii cu un context natural.

– Documentare incompletă. Deși Caietul de sarcini (care trebuia elaborat ca temă de proiectare) conține informație curioasă despre cele două obiective, acesta seamănă mai mult cu o colecție de trivia a locului studiat, ceva date și recomandări generale, precum și o mică analiză a utilizatorilor parcului cu o compilație de solicitări din partea orășenilor. 

Potrivit aceluiași arhitect Smolin, a fost adunată literatură și a fost făcut un lucru interesant, dar insuficient: „Așa un caiet de sarcini ar fi potrivit pentru oricare parc de la noi [… ] prin oricare din localitățile noastre, de exemplu, Sîngerei, dar nicidecum nu la un monument istoric de importanță națională.” 

În plus, Caietul elaborat lasă prea mult spațiu de manevră pentru intervențiile participanților, pentru că lipsesc (sau nu au fost făcute publice) studii de pașaportizare a arborilor, care fusese unul dintre procesele demarate de către Asociația de gospodărire a spațiilor verzi în 2021 și promise a fi finalizate în luna noiembrie a aceluiași an, dar rezultatul acestuia încă nu e de găsit pe site-ul AGSV; studii despre starea actuală a locului; opiniile entităților importante precum Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI).

După modelul OAR, pachetul de concurs trebuie să conțină un model de contract de proiectare, documentare fotografică aeriană, documentația de urbanism și avizele aferente, hărți relevante concursului, dosarul de studii, expertize tehnice, desene vectoriale a edificiilor existente și altele. Toate acestea fac un pachet de concurs detaliat și contribuie la formarea unei temei de concurs clare. Potrivit OAR, dacă pachetul de concurs este incomplet, conține informație veche sau sub standardul calitativ necesar, Consilierul profesional, responsabil de concurs, trebuie să semnaleze Autoritatea contractantă pentru a soluționa problema.

Dacă comparăm cu un concurs pentru Parcul din Livada Poștei, Brașov, documentația acestuia cuprinde:

– Documente topografice (plan de încadrare în zonă; imagini aeriene ale parcului cu delimitarea amplasamentului; ridicare topografică); 

– Documente urbanistice (certificat de urbanism, regulament de zonă protejată de tipul specificat, punctul de vedere al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice din România);

– Studiu istoric și planuri istorice;

– Inventar al vegetației existente.

Lipsa acestora în concursul pentru cele două obiective din Chișinău a rezultat în idei de proiect extrem de diverse una față de alta participanții nu au putut analiza parcurile ca entități, în întregime, ci au fost nevoiți să se concentreze pe soluționarea anumitor aspecte ale unor zone din terenul întreg propus restaurării, atât din cauza complexității temei de concurs cât și a spațiului mare ce trebuia analizat individual (pentru că documentarea nu a fost elaborată de primărie), toate aceste sarcini trebuiau făcute într-un termen destul de scurt. Urmează etapa a doua ce va fi demarată cu patru lucrări calificate pentru care există suspiciuni că nu vor corespunde necesităților obiectivelor. 

– Primăria nu are competențe pentru a interveni în asemenea obiective. La aceeași ședință din februarie 2021, Sergius Ciocanu, doctor în arhitectură și acum președinte al CNMI, a confirmat că primăria nu dispune de competențele necesare de a interveni în aceste obiective de importanță națională, acestea fiind de competența Ministerului Culturii din Moldova. De asemenea, acesta a menționat că este nevoie de a fi respectată Carta de la Veneția, Carta de la Florența și documentul elaborat de Comitetul Internațional privind grădinile istorice. Astfel, este necesar să fie elaborat un proiect de renovare a parcurilor cu toate detaliile existente, ca parte din informația de fundamentare pentru soluțiile concursului. Și A.O. Salvați Chișinău a sesizat acest moment: „Soluțiile pentru astfel de obiecte trebuie să fie elaborate în baza studiilor de fundamentare. Studii nu au fost făcute”.


Concluzii, sugestii

Prima etapă a concursului a fost organizată fără a avea un regulament și documentație esențială pentru o intervenție corectă la două monumente de importanță națională. Concursul a devenit prea complex din cauza comasării a două teme de proiectare în una singură.

Deși Primăria mun. Chișinău a dat start creării unui regulament pentru concursurile de soluții și a început să adune informația și studiile necesare (topografic, dendrologic, istoric), pachetul de documente nu ajunge la nivelul unui concurs conform practicilor din domeniu. Organizarea următoarei faze a concursului cu documentație adițională, ce trebuia să fie disponibilă tuturor participanților de la bun început, va reprezinta o inechitate față de concurenții eliminați în prima fază, care nu aveau acces la această informație. Astfel de practici, de regulă ar trebui să ducă la anularea concursului.

În rezultat, practica concursului public de soluții ajunge să fie mai mult discreditată, decât să motiveze participarea activă a specialiștilor în domeniu și să devină un concurs pilot care poate fi folosit ulterior drept exemplu pentru continuarea practicii concursurilor. Unul din cele mai interesante aspecte ale acestei organizări defectuoase este că primăria a fost prevenită încă de la primele ședințe de specialiști din grupul de lucru despre majoritatea problemelor ce au apărut pe parcurs, dar aceste sugestii nu au ajuns să fie implementate. 


Autor: Octavian Fedco

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md