Capitala inteligentă: cât de deschise sunt datele și cum funcționează ghișeul unic

Primăria unui oraș modern trebuie să facă tranziția de la o instituție birocratică la una inovativă. Serviciile publice trebuie să fie centrate pe om și să fie la doar un click distanță, iar informația despre aceste activități trebuie să fie publicată proactiv. În rezultat, cetățenii devin mai informați și pot să se implice mai eficient în procesele decizionale.

Primăria municipiului Chișinău șchiopătează la toate aceste capitole, însă face pași în direcția corectă. Pentru a deveni o instituție cu adevărat modernă, transparentă și accesibilă pentru cetățeni, aceasta trebuie să întreprindă acțiuni menite să digitalizeze serviciile sale pentru a diminua birocrația și corupția și a implica mai eficient locuitorii în procesele și activitățile sale.

Vom analiza în acest articol digitalizarea serviciilor Primăriei Chișinău, la ce etapă suntem, ce și cum s-a făcut și descriem cum datele deschise și „Ghișeul unic” pot fi o soluție pentru problema transparenței, corupției și implicării scăzute a cetățenilor.

De ce trebuie să avem servicii online în Chișinău

Digitalizarea serviciilor primăriei minimizează contactul între beneficiari și funcționari și reduce riscurile de corupție, economisește timp și bani atât locuitorilor, cât și autorităților. Banca Mondială estimează că, în Chișinău, trecerea la un sistem digital de gestionare ar economisi 60 milioane de lei anual. Pe lângă aceasta, o primărie digitală este și o instituție mult mai incluzivă cu locuitorii săi, îndeosebi cu persoanele cu dizabilități. 

Cuvântul digitalizare este prezent în discursurile politicienilor, însă puține platforme răspund necesităților cetățenilor, iar digitalizarea este văzută de ei doar ca o activitate de viitor. Primarul Ion Ceban a dedicat un compartiment întreg din campania sa digitalizării serviciilor primăriei. Acesta a promis ghișeu unic, sistem electronic de petiționare și solicitări de informație, servicii la un click distanță, tichetare electronică,  sistem de raportare online și informații accesibile cetățenilor. Conceptul este promovat sub denumirea unui „oraș smart”, iar promisiunile și reformele promise întârzie cu implementarea. 

 

Datele deschise: soluție pentru problema accesului la informație

Într-o ecuație nu poți afla necunoscuta dacă nu știi formula. În cazul unui oraș inteligent, formula sunt datele și informațiile pe care autoritățile le colectează, utilizează și prezintă locuitorilor.

Datele colectate corect și constant ajută autoritățile să identifice soluțiile potrivite, totodată pot ajuta locuitorii să își gestioneze mai bine timpul, banii și acțiunile. De exemplu, atunci când vrem să cumpărăm o locuință, vrem să vedem care e situația cu siguranța rutieră, cu starea traficului, cu accesul la spațiile verzi și calitatea apei și a aerului în zonă. 

Atunci când vorbim despre date deschise într-un oraș, le putem segmenta în două categorii: date generale și date reutilizabile. 

Datele generale

Datele generale sunt informațiile care sunt publicate proactiv de către autorități și care fortifică accesul la informație și transparența instituțională. În această categorie, putem include datele publicate în urma ședințelor primăriei și a consiliului municipal, date despre accidentele rutiere, cheltuielile bugetare, reparația curților din blocuri de locuit, construcțiile în curs de dezvoltare în oraș sau numărul de persoane infectate cu Covid. Această informație ajută locuitorii să se informeze ce se întâmplă în Chișinău, despre activitățile primăriei, să monitorizeze cum sunt cheltuiți banii publici și cum asta le afectează viața de zi cu zi.

Datele reutilizabile

Pe de altă parte, avem datele reutilizabile pe care autoritățile le oferă cetățenilor și cu care aceștia pot lucra și le analiza pentru a-și face viața mai comodă și activitatea eficientă. Aici vorbim despre datele geospațiale de la deplasarea transportului public, date privind ambuteiajele, indicatorii de poluare a aerului și a apei sau traseele bicicliștilor. Aceste date nu sunt vitale pentru procesul de transparență, dar pot ajuta locuitorii să își gestioneze mai bine timpul, banii și acțiunile. Bunăoară, aceste date sunt folosite și de companii sau ONG-uri pentru a crea servicii mai eficiente pentru cetățeni. De exemplu, datele de la transportul public pot și sunt folosite pentru crearea aplicațiilor care să informeze cetățenii despre ambuteiajei și ghidează șoferii, bicicliștii și pietonii în alegerea unui drum mai rapid. Datele de la tichetare electronică ajută autoritățile să cunoască fluxul pasagerilor din transportul public și să lanseze rute suplimentare, la necesitate, în cazul în care troleibuzele sunt supraaglomerate. De exemplu, aplicația E-Way colectează date geospațiale (GPS) despre troleibuze și arată cetățenilor unde se află unitatea de transport, iar primăria, în regim de testare a lansat panouri digitale care arată timpul de așteptare a troleibuzelor. Aici menționăm că, la moment, panourile doar arată orarul troleibuzelor și nu timpul real de așteptare. Alte date cum ar fi datele despre numărul și tipul copacilor în oraș, starea apelor și calitatea apei din robinete sau datele despre accidente ajută cercetătorii să poată formula propuneri și recomandări. Datele despre nivelul de poluare a aerului pot servi atât la formularea recomandărilor de politici și acțiuni, cât și la elaborarea sistemelor de alertă ale cetățenilor despre un potențial pericol de mediu.

 

Ce înseamnă datele deschise și de ce avem nevoie de ele

Datele deschise reprezintă informația publicată de autorități care respectă un șir de criterii și standarde privind accesibilitatea: 

1) Informația trebuie să fie valabilă în timp și actualizată.
Datele publicate, atât cele din trecut, cât și cele care urmează a fi publicare trebuie să fie valabile în timp și ușor accesibile. Acestea trebuie de asemenea actualizate constant și în timp util.

 

2) Informația trebuie să fie publicată „la grămadă”, reutilizabilă și care poate fi analizată.
Trebuie să avem posibilitate să urmărim și să analizăm toată informația despre un subiect într-un singur loc, fără necesitatea de a descărca o serie de documente și fișiere. Pe lângă asta, trebuie să avem posibilitatea de a analiza, sorta și filtra datele.

 

3) Informația trebuie să fie publicată în formate deschise, să fie gratuită și non-proprietară.
Datele publicate de primărie trebuie să fie gratuite pentru locuitori. Aici vorbim atât despre dacă informația este gratis sau nu, cât și despre formatele și platformele în care aceasta este publicată. Deseori, datele sunt publicate în formate care necesită aplicații costisitoare pentru a putea fi citite. De exemplu, formatul Excel necesită deținerea licenței pentru a deschide fișierele. De licență au nevoie uneori și instituțiile, pentru a putea continua folosirea datelor pe o platformă, fapt ce îngreunează procesul și conduce la cheltuieli suplimentare. De exemplu, informația publicată de primărie pe platformele Scribd nu satisface nici una din cerințe privind accesibilitatea datelor. 

Primăria trebuie să investească efort și bani în colectarea și gestionarea acestor seturi de date. Aceste acțiuni și cerințe în plus privind standardizarea informației nu trebuie percepute ca un „moft” al ONG-urilor, dar drept informare eficientă a locuitorilor și eforturi de implicare a tuturor actorilor din oraș pentru a crea un oraș mai bun și inteligent. Atât locuitorii, cât și însăși autoritățile au nevoie de date deschise pentru a asigura o bună funcționare a orașului. Autoritățile au nevoie să opereze cu datele care să fie ajustate în timp real, pentru a putea, de exemplu, analiza situația cu ambuteiajele sau starea de poluare a aerului. De nivelul de posibilitate de operare în timp real cu informația, depinde viteza cu care autoritățile vor veni să soluționeze o problemă.

 

Cât de deschise sunt aceste date în Chișinău și cum primăria le utilizează?

Problema este că nu avem o metodologie unică de colectare, gestionare, arhivare și publicare a datelor. Primăria deține un șir de platforme ce conțin date, rapoarte sau cifre despre viața orașului.

Am analizat cele 11 hărți cu date interactive și platforme de date deținute de municipalitate. Acestea ar trebui să prezinte date despre reparația străzilor, ambrozie, veceuri publice, zone cu pericol de accidente rutiere, construcțiile problematice, terenuri scoase la licitație, gestionarea pandemiei, gheretelor și a panourilor publicitare spre demolare. Aceste platforme cu date sunt despre viața de zi cu zi a cetățenilor. Informația aceasta îi ajută să se informeze despre oraș și le oferă un fundament și motive de a cere ca strada problematică de lângă casa lor să fie mai securizată de la accidente sau vadă unde este tehnica de salubrizare și de ce aceasta încă nu a venit în curțile lor.

 

Am analizat platformele prin câteva filtre: accesibilitate, limba de publicare și utilizare, posibilitate de reutilizare a datelor, dacă datele sunt în formate deschise, dacă sunt ușor de manipulat și dacă sunt actualizate. Doar 6 platforme din cele 11 pot fi accesate, doar 4 sunt în limba română, doar una are posibilitate de reutilizare a datelor, doar în cazul a 4 platforme, datele și informația este ușor de operat, doar o platformă publică datele în formate deschise și doar în cazul a 3 platforme datele sunt actualizate.

Multe platforme interactive au rămas doar la etapa de lansare de către primar, un articol pe site-ul primăriei și câteva portaluri de știri care au preluat informația. Datele publicate sunt lăsate neactualizate. De exemplu, „Harta interactivă a construcțiilor problematice” a fost lansată în anul 2020, iar pentru a transparentiza procesul, primarul Ion Ceban „a dispus crearea un grup de lucru în acest sens”. Nu cunoaștem care a fost activitatea acestui grup de lucru, deoarece din momentul lansării și până astăzi, avem aceleași date pe platformă. 

Platformele sunt lansate mai mult pentru a lansa o platformă, decât pentru a face un serviciu util locuitorilor. Hărțile interactive nu prezintă nici descrieri, și nici ghiduri intuitive de utilizare și informare. Acestea însă sunt doar un prim pas pentru a face datele primăriei cu adevărat deschise, iar dacă cetățenii vor mai mult, aceștia sunt redirecționați spre clasicele PDF-uri scanate, care la rândul lor reprezintă un manual de cum nu trebuie de publicat datele și din care ies în evidență un șir de probleme despre care am scris mai sus. Nu cunoaștem nici care au fost cheltuielile publice pentru dezvoltarea acestor platforme.

 

Cum să le facem mai accesibile?

Primăria trebuie să definească metode unificate de colectare și publicare a informației, astfel încât datele să ajungă mai departe de pagini scanate și direct pe platforme. Informația trebuie arhivată corespunzător, să fie valabilă în timp și să corespundă standardelor privind datele deschise despre care am scris mai sus. Pe lângă asta, în procesul de dezvoltare a platformelor, acestea trebuie consultate și testate cu locuitorii.

 

Ghișeul unic: soluție pentru problema corupției

Pe lângă accesul ușor la informație actualizată, trebuie să avem și o interacțiune simplificată cu autoritățile. Ghișeul Unic este una dintre soluții.

Corupția are un impact negativ asupra democrației, administrației și economiei dintr-un oraș. Conform sondajului Primăria Mea din aprilie 2022, corupția din instituțiile administrației publice locale este considerată o problemă pentru 42% de respondenți, iar 14% au spus că au oferit mită în procesul de interacțiune cu Primăria.

Transformarea digitală a proceselor din instituțiile publice este văzută ca un instrument eficient de luptă cu corupția în cadrul autorităților și de transparentizarea activității acestora. 

În Planul Anticorupție al primăriei este inclusă elaborarea „Ghișeului Unic”. Acest serviciu înseamnă că interacțiunea întreprinderilor și a cetățenilor cu autoritățile este digitalizată, beneficiarul interacționează doar într-un singur loc cu autoritățile și cere acolo toate documentele necesare. Astfel este exclusă situația când cetățenii sunt nevoiți să alerge dintr-un cabinet în altul după ștampile și semnături.

Legea Nr. 161 din 2011 spune că orice serviciu care necesită mai mult de două vizite fizice la autorități trebuie digitalizat și adăugat în ghișeul unic. Totuși, legea se referă doar la activitățile de întreprinzător, iar mecanismul ei ar trebui de utilizat și pentru îmbunătățirea serviciilor pentru locuitorii capitalei. Conform Primăriei, construcțiile și comerțul sunt „unul din cele mai corupte sectoare”, de aceea obținerea actelor permisive în domeniul construcțiilor și notificările de comerț au fost unele dintre primele servicii oferite prin Ghișeul Unic. Recent, a fost adăugată și posibilitatea de petiționare către direcții și întreprinderi. Deși autoritățile mereu menționează că vor fi digitalizate „toate procesele și serviciile”, nu este clar câte și care servicii urmează a fi incluse în ghișeul unic. 

 

Cum putem face Ghișeul mai eficient?

Primăria trebuie să mărească numărul de servicii disponibile în Ghișeul Unic. Pe lângă locuitori, avem peste 10 000 de afaceri înregistrate în oraș, iar multe din ele au nevoie de acte permisive. Pe de altă parte, municipalitatea are peste 60 de întreprinderi municipale care prestează peste 30 de servicii publice, dintre care doar câteva sunt prezente la moment în ghișeu. Trebuie analizate toate serviciile primăriei, câte din ele sunt eficiente și care pot fi comasate, de examinat partea legală a fiecăruia și de asigurat interconectarea datelor. Pentru soluții, nu trebuie de mers departe, de exemplu, Agenția Servicii Publice a analizat astfel peste 140 de servicii guvernamentale și a reușit să implementeze eficient ghișeul unic.

Autoritățile trebuie să informeze locuitorii despre existența acestor servicii și care este costul lor. La moment, nu cunoaștem multă informație despre mecanismul de funcționare a ghișeului unic, deoarece nu avem multă informație prezentă în sursele oficiale. Nu trebuie să venim la fața locului pentru a vedea de ce servicii putem beneficia, or, asta putem numi o mimare a digitalizării.

 

Concluzie

Digitalizarea serviciilor publice nu este o soluție universală, pentru problema corupției și transparenței din primărie. Aceasta necesită o abordare sistemică, metodologie unificată și actualizare continuă. Datele deschise și ghișeul unic sunt serviciile inovative prin care locuitorii capitalei interacționează cu autoritățile, se implică în procesele decizionale, iar orașul devine mai inteligent.


Autor invitat: Dan Nicorici, expert în guvernare electronică în cadrul Centrului de Politici și Reforme

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md