7 lucruri pe care le poate face Chișinăul pentru gestionarea COVID-19

Administrația publică locală din Chișinău face acțiuni sporadice și insuficiente pentru a gestiona pandemia de COVID-19. Până astăzi, nu exista o strategie complexă de gestionare a pandemiei și de revenire de după ea. Orașe din întreaga lume și-au ajustat serviciile, politicile și strategiile astfel încât să încetinească răspândirea infecției și să-i ajute pe cei care au fost cei mai afectați de ea. Unele dintre ele au făcut o politică oficială din a nu mai „reveni la normal” și planifică cum să construiască o lume mai corectă, echitabilă, sigură și în armonie cu mediul înconjurător. 

Există o serie de măsuri ieftine și ușor de realizat, dar care pot chiar salva vieți. Există măsuri complexe și costisitoare, dar care trebuie implementate rapid, pentru că, din nou, e vorba de viața cetățenilor. În acest text ne vom referi la câteva bune practici ale autorităților din alte orașe care asigură distanța fizică, dezvoltă mobilitatea urbană, asigură cetățenii cu apă, oferă acoperiș deasupra capului celor fără adăpost și celor din Linia Întâi, oferă consultanță pentru întreprinderile mici și mijlocii, testează masiv populația (izolează și tratează) și regândesc în general funcționarea orașului.

Chișinăul poate și trebuie să își asume unele dintre ele pentru a gestiona pandemia, mai ales testarea masivă, urmărirea contactelor (contact tracing), în condițiile în care capitala devine un focar serios de infecție. La ședința de luni a Primăriei au fost raportate 1030 de cazuri de noi infectați pe săptămâna precedentă, ceea ce constituie 50% din numărul total de cazuri pe țară. Asta în condițiile în care anterior, Chișinăul era responsabil de 30% din infecții pe țară. 

În același timp, administrația publică de la Chișinău trebuie să analizeze problemele apărute în urma crizei generate de COVID-19 și să vină cu noi strategii de dezvoltare, și nu cu vechi soluții, la vechi probleme. 

 

I. Condiții pentru păstrarea distanței fizice.

De la începutul pandemiei, cetățenii din majoritatea țărilor au fost îndemnați să stea acasă. A fost o varietate de forme de izolare la domiciliu: unii se puteau plimba în parc, alții să iasă chiar în afara orașului, alții aveau limite de doar 1-2 kilometri în jurul casei. În timp, multe state au renunțat la anumite restricții, ceea ce înseamnă că spațiile publice, transportul și localurile sau alte instituții sunt pline de oameni. Administrațiile orașelor, împreună cu agenții economici, organizații, activiști, arhitecți, au instituit anumite limite pentru a păstra distanța fizică. 

Cea mai ieftină și ușor de folosit măsură de a indica distanța fizică dintre ele este folosirea scotch-ului. L-am văzut în magazine sau interzicând accesul pe terenurile de joacă. Acum că s-au deschis localurile, vedem asta și în unele dintre ele: scaunul de alături blocat, iar oamenii îndemnați să stea pe diagonală. Tape measures este un cont de Instagram care arată cum folosind scotch-ul diferite localuri sau orașe înseamnă distanțarea socială.

 

Sursa: https://www.instagram.com/tape_measures/
Sursa: https://www.instagram.com/tape_measures/


În stațiile de așteptare, în rând la bancomat, în piață, în parcuri, la gherete pot și trebuie să fie desenate aceste limitatoare. Cel mai important – acest lucru trebuie să se întâmple în transportul public și în oricare alte spații închise. 

Desigur, această măsură trebuie să vină la pachet cu altele. Mai ales, în spațiile închise, respectarea distanței poate să ne dea un sentiment de falsă protecție. 

Un lucru important este că arhitecții lucrează împreună cu experții în sănătate publică când propun anumite măsuri. Este și cazul orașului Baltimore, din SUA, unde a fost publicat un ghid cu 10 concepte pentru o lume în care trebuie de păstrat distanța. Acestea au fost alese în urma unui concurs public, iar business-urile vor primi susținere financiară de la autorități pentru a se ajusta. Prima propunere prevede modificarea unei benzi de parcare într-un spațiu public pentru comunitate, cumpărături, servicii și „întâlniri culinare”. Aceasta propune semne vizuale și tactile pentru a păstra distanța, dar și plante pentru a separa oamenii unii de alții. Ghidul are și trei indicatori: cost, mentenanță fabricare.

 


Următorul proiect costă foarte puțin și efortul de fabricare este mic: „găsește-ți insula tropicală”. Sunt desenate cercuri de dimensiuni diferite, unde oamenii pot să se vadă, să discute, să danseze, să cumpere mâncare etc.
Ideea este de a micșora distanța socială, dar a păstra distanța fizică. Pentru realizarea acestuia trebuie puține materiale: cretă, umbrele, poate chiar pneuri vechi în loc de scaune.

 


Puteți consulta întreg
documentul aici, mai ales că dincolo de implicarea autorităților locale, el poate fi de ajutor pentru amenajarea spațiilor sociale în jurul caselor de locuit sau altor instituții. 

Oricum, autoritățile naționale și locale îi îndeamnă pe cei care pot, să continue a lucra de acasă. Astfel, să evite aglomerația în transport, pe străzi sau localuri. Unele companii, bunăoară Twitter, au zis că angajații lor pot lucra de acasă pentru totdeauna.

 

II. Dezvoltarea mobilității urbane.

Printre primele măsuri luate de multe autorități a fost și suspendarea transportului public sau limitarea accesului în acesta – fiind un potențial focar de infecție. Aceasta însemnă că alte mijloace de transport trebuiau să fie încurajate, pentru ca utilizarea mașinilor să nu crească prea mult (mai ales că frecvent apar articole și studii despre cum poluarea contribuie la mai multe decese cauzate de COVID-19). Într-un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică  sunt indicate o serie de intervenții adoptate de orașele din întreaga lume:

– Primarul Bogotei (Columbia) a anunțat încă 35 de kilometri de piste pentru bicicliști, în plus la cei 550 de km deja existenți.

– Primarul or. Milano (Italia) a anunțat că va adăuga 22 de mile de stradă pentru pietoni și bicicliști.

 

– Primara Parisului a promis politici de restricționare a utilizării mașinilor, a adăugat 50 de kilometri de stradă dedicată cicliștilor și a făcut 30 de străzi pietonale.

 

– Primarul Atenei a anunțat că va aloca 50,000 de metri pătrați de spațiu public pentru cicliști și pietoni, aflăm asta dintr-un articol Guardian care descrie alte inițiative de promovare a unui oraș mai curat, mai verde și cu mai puține mașini.

 

– În Budapesta au fost adăugate 12 mile de piste temporare pentru bicicliști. 

Pistă temporară pentru bicicliști în Dublin, Irlanda. Sursa: https://www.theguardian.com/world/2020/may/18/cleaner-and-greener-covid-19-prompts-worlds-cities-to-free-public-space-of-cars?
Pistă temporară pentru bicicliști în Dublin, Irlanda. Sursa: https://www.theguardian.com/world/2020/may/18/cleaner-and-greener-covid-19-prompts-worlds-cities-to-free-public-space-of-cars?


Și multe alte orașe iau aceleași măsuri: Roma, Bruxelles, Berlin, Dublin. Unele numesc aceste măsuri temporare, dar cu ideea că vor deveni permanente. Oferirea de spațiu pentru cicliști merge mână în mână și cu oferirea de subvenții pentru cei care vor să utilizeze acest mijloc de transport. De exemplu,
italienii pot beneficia de ajutor de până la 500 de euro dacă își cumpără o bicicletă sau un e-scooter, iar parizienii pot primi 50 de euro pentru reparația bicicletelor mai vechi.  

Dincolo de încurajarea transportului alternativ, sunt regândite și rețelele de transport public, inclusiv cum cetățenii să aibă orar de lucru diferit, pentru a evita aglomerația sau se schimbă sistemele de ventilație în transportul public (există deja un proiect-pilot pe unele linii de metro din Barcelona care ar ajuta la prevenirea infecției, maximizarea cantității de aer curat, reglarea temperaturii și umidității) sau, în general, se discută despre transportul pubic ca potențial focar de infectare. 

 

III. Asigurarea permanentă cu apă. 

Pe timp de pandemie, fiecare trebuie să aibă acces la apă pentru a păstra igiena, mai ales că ni s-a spus în continuu că trebuie să ne spălăm pe mâini, câte 20 de secunde. Unele orașe au asigurat cu apă pe cei care au fost anterior deconectați pentru neplata comunalelor (de exemplu, Detroit, în SUA), altele au amânat deconectările (Wisconsin, New Jersey, Louisiana, în total 90 de orașe din SUA au făcut aceasta). În Lima (Peru) pentru a asigura cu apă potabilă zonele vulnerabile ale orașului au fost duse cisterne de apă. Iar în Braga (Portugalia) cetățenii au fost scutiți de plata pentru aprovizionarea cu apă și canalizare. În general, amânarea sau sistarea plăților comunalelor a fost utilizată pe larg în orașele europene, cum a fost bunăoară în Sintra (Portugalia), unde chiria și comunalele pentru cei în locuințe sociale, dar și organizații non-profit, a fost suspendată pe 3 luni.

 

IV. Oferirea de acoperiș deasupra capului celor fără adăpost, celor fără îngrijitori, celor vulnerabili, celor din linia întâi.

Oamenii fără adăpost sunt una din categoriile cele mai afectate de pandemie: când ceilalți sunt îndemnați să stea acasă, aceștia nu au o casă; sunt fără acces liber la duș sau la apă pentru a se spăla pe mâini. În unele țări, a fost suspendată și activitatea cantinelor sociale sau a fost restricționat accesul în parcuri, ceea ce practic i-a lăsat fără adăpost și fără mâncare. 

Un studiu din Statele Unite arată că oamenii fără de adăpost au de două ori mai mari șanse să fie spitalizați față de populația generală; de 2-4 ori mai mari șanse să fie bolnavi critic și cu șanse de 2-3 ori mai mari să moară de COVID-19 față de restul populației. 

De aceea, primarii din variate orașe au intervenit rapid. Proiectul Roomkey în California a asigurat cazare pentru 15,000 de persoane fără adăpost în hotelurile din regiune la un tarif mai mic (deși și acesta este un număr prea mic de locuri). Nu doar persoanele fără de adăpost au fost protejate prin oferirea de spațiu locativ, este vorba, la fel, de persoane în vârstă care au nevoie de grijă, de personal medical sau din linia întâi expus la infectare care nu are posibilitatea să locuiască în propria locuință. 

Raportul OCDE indică aceste exemple: în Rio de Janeiro, cei mai vulnerabili rezidenți, în special persoanele în vârstă care locuiesc în favele, au fost cazați în hotelurile goale; orașele din Marea Britanie la fel au oferit spații pentru persoanele fără de adăpost; în Madrid a fost deschis un complex de apartamente pentru cei în vârstă fără simptome de COVID-19, dar care nu beneficiază de ajutorul unui îngrijitor. Desigur, toate aceste înțelegeri au fost negociate de către administrațiile orașului. 

Să ne oprim puțin la rolul hotelurilor însă. În podcastul „Unsheltered in Place”, autoarea episodului discută cu Kenneth Morrison, profesor de istorie europeană modernă, care spune că hotelurile au jucat un rol important în gestionarea COVID-19 și nu este prima dată când o fac în crize. Acesta explică că ele sunt perfecte pentru a fi convertite în locații cu altă destinație: au bucătării mari, frigidere, spațiu de depozitare și au rețele de aprovizionare cu produse. Astfel, un hotel își poate continua activitatea, deși poate doar să nu aibă exact același meniu. Holurile mari pot fi folosite pentru personal medical, iar camerele – ca unități de izolare. Există coridoarele mari unde mâncarea poate fi lăsată, fiecare persoană poate să facă duș, să aibă acces la Internet sau să privească televizorul în propria cameră. 

În New York, hotelul Plaza a fost printre primele care au oferit spațiu pentru pacienți și personal medical; tot acolo, Four Seasons Hotel și-a deschis ușile pentru lucrătorii medicali. În Marea Britanie, au fost oferite peste 45,000 de mii de locuri pentru persoanele fără adăpost. Alte hoteluri au devenit centre de carantină sau au oferit cazare gratis pentru lucrătorii din sistemul medical. Locații cu renume, altminteri foarte scumpe, au avut oferte rezonabile și pentru cei care trebuiau să stea separat de familia lor. 

Atât în New York, cât și în Londra, primarii și administrațiile publice locale au fost cele care au negociat cu asociații de hoteluri prețuri avantajoase pentru astfel de servicii.

 

V. Oferirea de ajutor și consultanță pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Business-ul mic și mijlociu a fost la fel ajutat și de administrațiile locale. Deși în unele cazuri este vorba de distribuirea ajutoarelor decise la nivel guvernamental, în altele – orașele au acționat de sine stătător. Există mai multe tipuri de intervenții: 

– Scutirea totală sau parțială a plăților comunale. Asta s-a întâmplat în Porto (Portugalia), unde, timp de 3 luni, clienții necasnici, care au fost total sau parțial închiși în urma decretelor Guvernului și/ori a căror cifră de afaceri a scăzut la cel puțin 40%, au beneficiat de asemenea scutire din partea autorităților locale. 

– Scutire sau reduceri de taxe – asta s-a întâmplat în Madrid, Montreal, Seattle, Braga și multe altele. 

– Oferire de împrumuturi;

– Servicii de asistență și consultanță; 

– Susținerea producției locale.

 

VI. Testarea masivă a populației orașelor

Deja aproape fiecare știe că mesajul repetat din martie până acum e „testați, testați, testați.” Recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este de a testa, identifica și izola pe cei care au contactat cu persoanele infectate. Chiar dacă statisticile internaționale, de exemplu pe Worldometers, arată în mare parte numărul de teste efectuate de o țară sau raportat la un milion de locuitori, de multe ori, orașele au fost cele care au inițiat testarea masivă a populației. 

În Veneto s-a testat orice persoană care avea simptome lejere de COVID-19, membrii familiei și persoanele care au intrat în contact cu cei depistați pozitivi. Nu a fost o testare totală, ci masivă. Pe de altă parte, în orașul italian Vo’, unde a fost depistat primul caz, au fost testați toți cei 3300 locuitori, dintre care au fost pozitivi 89 (3.1%) – majoritatea bolnavilor fiind asimptomatici. 

În orașul metropolitan Daegu (Coreea de Sud) s-au făcut centre de testare prin care puteai trece cu mașina fără a coborî din ea. Procedura dura 10 minute. În Montreal sau Paris a fost făcut același tip de testare. Braga (Portugalia) a fost primul oraș din țară care a plătit testele pentru toți lucrătorii și rezidenții azilurilor. New York-ul a fost printre primele orașe care și-a asumat „testarea agresivă” a populației, în timp ce răspunsul la nivel național era lent. În mai, orașul a anunțat o campanie de testare și identificare a celor potențial infectați. Tot atunci, și primarul Moscovei începe testarea masivă a populației, urmată de sfaturi despre măsurile de precauție.

O multitudine de alte orașe au dezvoltat propriile politici de testare, pentru că fiecare oraș are specificul său, care nu numaidecât se reflectă asupra întregii țări. Desigur, testarea masivă este însoțită de identificarea și izolarea celor care au interacționat cu cei infectați. 

 

VII. Schimbarea viziunii generale de dezvoltare.

În martie, când primele guverne își închideau granițele și cetățenii în case, mulți discutau despre „revenirea la normal”. Ulterior, când pandemia a descoperit atâtea sisteme nefuncționale, „revenirea la normal” nu mai este o normalitate. De exemplu, doar 12% din britanici vor să revină la normal. Ei ar plăti taxe mai mari pentru o societate mai bună și mai corectă.


În aprilie, Amsterdam a anunțat că va pune în aplicare modelul „Doughnut” (Gogoașă), dezvoltat de economista Kate Raworth, în cartea sa Doughnut Economics: Seven Ways to Think Like a 21st-Century Economist („Economia „Doughnut”: Șapte modalități de a gândi ca un economist al sec. Al XXI-lea”). Scrisă într-un limbaj accesibil, care ar enerva probabil mulți dintre cei care citesc cărți despre 10 pași spre succes, cartea propune să regândim în totalitate economia, dincolo de modele economice clasice. De ce „doughnut”, adică gogoașă? Pentru că așa sunt prezentate elementele sociale esențiale (sănătate, mâmcare, apă, energie, rețele, locuințe, egalitate de gen, echitate socială, voce politică, pace și justiție, venit și loc de muncă și educație) și plafonul ecologic (acidificarea oceanelor, schimbările climatice, epuizarea stratului de ozon, poluarea aerului, pierderea biodiversității, conversia terenurilor, folosirea apei, cantitatea de nitrogen și fosfor și poluarea chimică). O societate prosperă este aceea în care cele 12 elemente esențiale sunt atinse, fără a depăși cele nouă limite ale Planetei. 

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Doughnut_(economic_model)#/media/File:Doughnut_(economic_model).jpg.
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Doughnut_(economic_model)#/media/File:Doughnut_(economic_model).jpg.


O altă inițiativă a fost lansată de zeci de primari din lume „Global Mayors COVID-19 Recovery Task Force”,  aceștia vorbesc despre o recuperare verde și corectă. Direcțiile lor de acțiune sunt: economie incluzivă (prin crearea de noi locuri de muncă prietenoase mediului, susținerea lucrătorilor esențiali și instruirea lucrătorilor pentru tranziția la economia incluzivă); reziliență și echitate (prin asigurarea accesului tuturor la servicii publice) și sănătate și bunăstare (prin reîntoarcerea spațiilor publice către oameni și natură, revendicarea străzilor și garantarea aerului curat). 


Textul nu acoperă o multitudine de alte intervenții ce țin de campanii de gestionarea corectă a deșeurilor, de subvenții pentru cultură, de educație sau servicii electronice, despre ce facem cu spațiile verzi, cu lucrătorii din economia informală, printre altele, dar vom reveni curând la ele.

 

E timpul și Chișinăul să lupte cu pandemia

Toate guvernele și orașele au fost luate prin surprindere. Fiecare dintre ele are o pregătire diferită, o situație diferită (densitate, infrastructură, mobilitate etc), resurse variate și relație cu autoritățile centrale diferită. Deși și în Chișinău au fost anumite măsuri luate, acestea sunt destul de elementare (anumite ajutoare sociale, promovarea modestă a Liniei Verzi de ajutor a celor vulnerabili, niște scutiri de taxe locale mici, asigurarea spitalelor cu cele necesare și altele). 

Autoritățile nu trebuie să „revină la normal”, mai ales că pandemia este pe val în Republica Moldova, iar Chișinăul e în top la numărul de infectări. La ședința de luni a Primăriei au fost raportate 1030 de cazuri pe săptămâna precedentă, ceea ce constituie 50% din numărul total de cazuri pe țară. Asta în condițiile în care anterior, Chișinăul era responsabil de aproximativ 30% de infecții pe țară. Intervențiile autorităților locale sunt insuficiente și sporadice. La moment, un plan strategic de gestionare a pandemiei, apoi de revenire de după pandemie, nu există. Spațiul public este invadat de postări despre scoaterea a încă unei gherete, despre câte un bec colorat, despre lupta unor funcționari cu activiștii, despre pictat de poduri fără concurs transparent, desigur, și de unele măsuri esențiale pentru oraș: ca regulament de salubrizare sau al publicității stradale. În același timp, măsuri concrete de ameliorare a situației pandemice, măsuri elementare și intervenții curajoase nu se prevăd. Ce se poate de făcut?

Păstrarea distanței fizice trebuie să ne fie amintită la tot pasul: în parcuri, lângă gherete, în rând la bancomat, la piață. La fel parcurile trebuie reamenajate, astfel ca această distanță să fie păstrată. Este ieftin, accesibil, ușor de făcut. 

Transportul public local trebuie amenajat pentru a asigura distanța fizică și să fie suficient pentru a nu fi aglomerat – măsurile simple, ieftine și rapide sunt de a interzice accesul pe al doilea scaun și de a desena distanța pe care oamenii trebuie să o respecte. Mai complicat este de a asigura transport confortabil și liber pentru fiecare, mai ales pentru suburbii. Or, soluțiile curente de a oferi autobuze din 2021 nu rezolvă problema transportului pentru locuitorii suburbiilor sau altor zone aglomerate din Chișinău – pot fi făcute rute locale (evident, subvenționate de autorități) și/sau, temporar, pot fi cumpărate serviciile transportatorilor care au rămas fără de lucru la moment (mai ales că se discută deja în CMC despre scutirea de taxe a transportatorilor auto). La fel trebuie să existe discuții despre sistemele de ventilație din acest tip de transport. 

Personalul din Linia Întâi, persoanele fără adăpost și cele vulnerabile trebuie să primească acoperiș deasupra capului, acces la apă și mâncare. Exact așa cum s-a făcut în alte orașe, unde hoteluri de 4-5 stele au contribuit, evident, cu asistență din partea autorităților. 

Mobilitatea urbană nu se discută deja ca în 2019, primarii curajos desenează/construiesc piste pentru bicicliști. Ei zic că sunt temporare, dar vor fi permanente. Chișinăul ar putea experimenta la moment, inclusiv și prin organizarea, măcar în weekend, a străzilor pietonale. 

Afacerile trebuie susținute și consultate – din nou, există un spectru larg de măsuri care pot fi luate (dincolo de scutirea de unele taxe locale de doar câteva mii de lei): inclusiv, asistență/consultanță de cum pot fi amenajate localurile, oferirea de spațiu din contul parcărilor, scutirea temporară de chirii sau de comunale. 

Cei vulnerabili trebuie ajutați în continuare prin promovarea masivă a Liniei Verzi și totodată prin asigurarea cu apă a tuturor cetățenilor. 

Iar testarea masivă a unei capitale cu aproape un milion de locuitori trebuia să fie prioritatea numărul unu încă din martie. Oricum, aceasta inițiativă poate porni și acum la nivel de Chișinău, la un loc cu identificarea celor care sunt infectați și inclusiv depistarea celor mai afectate zone. 


Datele recente arată că pandemia se răspândește în ritmuri alarmante anume în orașul Chișinău. Autoritățile publice locale din Chișinău trebuie să aibă o strategie de gestionare a COVID-19 și de revenire de după el. Raportarea de cifre cu numărul infectaților, sau a numărului de paturi disponibile în spitale, sau pregătirea de noi locuri pentru pacienți, nu este nici pe departe de ajuns. Da, orașul își continuă existența și este nevoie de lucrat asupra strategiilor esențiale de dezvoltare, în același timp, există măsuri urgente și simple care trebuie implementate pentru a salva vieți omenești. 

Alte recomandări pentru Chișinău, le puteți citi în articolul colegilor de la Platzforma.

Autoare: Vlada Ciobanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md