Editorial Ziarul de Gardă: Oamenii sunt experții sau de ce avem nevoie de consultări publice

Pentru a ști ce vor oamenii, politicienii trebuie să îi întrebe ce probleme, necesități sau priorități aceștia au. Mai mult, trebuie să discute cu ei soluții și să ajungă la un anumit compromis. 

O localitate în care să vrei să rămâi și să trăiești sigur, confortabil, accesibil și în bunăstare este efortul tuturor oamenilor. Desigur, aceasta se întâmplă rar. 

Aleși locali sau funcționari publici, odată ajunși în oficiu, uită de oameni și adoptă decizii uneori chiar și în detrimentul intereselor acestora. 

Cetățenii însă trebuie consultați atunci când se decide construcția unui nou teren de joacă, când se schimbă rutele de transport public, când se votează construcția unui bloc de locuit sau a unei parcări într-o vecinătate, când se amenajează parcuri sau când se decide tariful la colectarea gunoiului. Oamenii știu la ce ore folosesc autobuzul și unde au nevoie de o stație de așteptare sau o trecere de pietoni. Atunci când se fac amenajări de locuri de agrement, putem înțelege că locuitorii pot avea mai degrabă nevoie de un teren de sport pentru adolescenți decât pentru copii; sau persoanele în etate pot spune că au nevoie de un spațiu într-un parc unde să se vadă și să discute unii cu alții. Sau, dacă facem canalizare, trebuie să întrebăm locuitorii dacă sunt gata să plătească pentru ea și care tarif nu ar fi prea dureros. Toate detaliile le aflăm atunci când discutăm cu cei pentru care facem. 

Asta nu înseamnă că oamenii sunt experți în administrație publică sau în sisteme de transport sau spații verzi, ci că atunci când se iau decizii pentru ei, ei trebuie implicați. Până la urmă, primăria prestează servicii, iar cetățenii plătesc pentru funcționarea instituției din impozitele lor. Cu alte cuvinte, suntem clienți și așteptăm servicii de calitate. 

Consultările publice sunt obligatorii atunci când afectează viața unei părți sau a majorității locuitorilor. Autoritățile sunt obligate să le anunțe cu două săptămâni înainte, să invite cetățenii, să asigure discuții, să asculte pe fiecare, să noteze ce zic oamenii, să revină cu rezumatul propunerilor și, într-adevăr, să le ia în seamă. Asta spune Legea cu privire la transparența în procesul decizional și cea a administrației publice locale. Într-o localitate mai sunt și oameni de afaceri, asociații de interes (de exemplu, a jucătorilor de fotbal sau a celor pasionați de observarea păsărilor), inclusiv cetățenii pot avea viziuni diferite asupra felului cum trebuie dezvoltate anumite proiecte, iar primăria este cea care trebuie să ia în calcul toate aceste viziuni.

Aceasta presupune un efort de organizare din partea administrației publice locale, multă deschidere, comunicare și transparență. Puține sunt astfel de cazuri în Republica Moldova. 

Chiar și atunci când se organizează discuții și cetățenii participă, aceștia sunt ignorați. De exemplu, recent, în Consiliul Municipal Chișinău s-a votat un proiect de decizie care oferă posibilitatea unui investitor cu o reputație dubioasă să construiască lângă Circ blocuri de 13-16 etaje. Oamenii au participat, au explicat de ce nu vor să se întâmple acest lucru, experți (urbaniști și arhitecți) au demonstrat că nu este un proces transparent și au venit cu alternative. Oricum, majoritatea consilierilor municipali au votat pentru. Înseamnă că acesta este sfârșitul consultării și implicării cetățenilor? Nu. Alți consilieri municipali vor ataca decizia în instanță de judecată, iar locuitorii se mobilizează pentru a face o petiție să fie anulată decizia. 

În condițiile în care în Republica Moldova, ani la rând, corupția este în top trei probleme, de cele mai multe ori, autoritățile nu poartă răspundere în fața cetățenilor, iar business-urile corupte acționează în detrimentul comunității, cetățenii trebuie să se implice. Ei trebuie să ceară consultări publice, să se informeze, să vină cu alternative, să comunice, să facă petiții și să ceară ca interesele lor să fie protejate. 

Autoare: Vlada Ciobanu

Cooperarea cu Ziarul de Gardă se realizează în cadrul proiectului „Monitorizarea primăriei municipiului Chișinău” implementat cu suportul financiar acordat de Biroul de Cooperare al Elveției în Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat viziunea donatorului.

Sursa: Ziarul de Gardă