COVID-19: crește numărul de cazuri, se scot restricții și se descoperă noi efecte

La cinci luni de pandemie, situația se înrăutățește. Bolnavi sunt tot mai mulți, iar locurile în spitale devin tot mai puține. Chișinăul este unul din cele mai afectate orașe. Autoritățile caută soluții și pregătesc noi paturi la secțiile de terapie intensivă ale spitalelor din Chișinău. Aceleași autorități scot restricții și permit evenimente în localuri cu până la 50 de participanți, mizând pe corectitudinea proprietarilor localurilor și responsabilitatea clienților. Între timp, noi efecte ale COVID-ului sunt descoperite de medicii din întreaga lume. Sunt dovezi că acesta poate afecta creierul, indiferent de vârstă pacientului și are anumite efecte asupra femeilor gravide și a copiilor lor.

Pe 24 iulie se încheia o săptămână în care, la nivel național, au fost înregistrate 1503 cazuri noi de coronavirus în Republica Moldova. Aproximativ tot atâtea câte au fost înregistrate timp de o lună (9 martie - 12 aprilie) la începutul pandemiei. Suntem printre cele mai afectate țări din lume, regăsindu-ne în topurile mondiale cu privire la numărul de persoane infectate raportate la populație: 8589 cazuri raportate la un milion de locuitori. 

Infografic: analiză comparativă a cazurilor în lunile martie și iulie. Sursă: Primăria Mea

Lipsa unei strategii ample de gestionare a pandemiei din partea autorităților a dus la infectarea a peste 22.000 de persoane și decesul la peste 700 de adulți și copii în toată țara. În Chișinău, în săptămâna 20-27 iulie, au fost descoperiți 1030 noi bolnavi, ceea ce reprezintă 50% din numărul total de cazuri pe țară, iar numărul de paturi disponibile în spitalele municipiului se tot micșorează. Pe de-o parte, autoritățile încearcă să rezolve situația, pregătind noi paturi la secțiile de terapie intensivă din oraș. Pe de altă parte, restricțiile au fost scoase aproape în întregime, iar cele puține care sunt încă în vigoare nu sunt pe deplin respectate. Parcurile sunt pline de persoane care se plimbă fără a respecta distanța, în restaurante chelnerii poartă măștile incorect, iar pe rețelele de socializare găsim sute de poze, video-uri și stories de la cluburi de noapte care organizează petreceri fără a ține cont de nicio normă.  

Vineri, 24 iulie, autoritățile anunțau că, starea de urgență în sănătate publică în mun. Chișinău va fi prelungită până în data de 31 august 2020 inclusiv, însă în același timp, anunțau noi relaxări a măsurilor de siguranță. Pentru că suntem cu toții confuzi, vom recapitula ce se poate și nu se poate de făcut în capitală.

Sunt permise: 

- Întrunirile în masă cu caracter unic, cu număr de până la 50 persoane, cu respectarea măsurilor de precauție și cu întocmirea obligatorie de către organizatori a listei de evidență epidemiologică (ce include: nume, prenume, IDNP, număr de telefon, mail, domiciliu); 

- Organizarea evenimentelor în cadrul unităților de alimentație publică (baruri, cafenele, restaurante) cu participarea a maximum 50 persoane, doar în spații deschise, cu respectarea măsurilor de prevenție și întocmirea listei de evidență epidemiologice; Listele respective vor fi prezentate la Centrul de sănătate publică al mun. Chișinău în cel mult 24 de ore de la desfășurarea evenimentului;

- Aflarea în locuri publice (parcuri, alei, plaje, păduri) în mod individual sau în grupuri de maximum 3, cu respectarea distanței de minimum un metru; 

- Reluarea activităților de turism și recreere în aer liber pentru grupuri de maximum 10 persoane;

- Organizarea evenimentelor culturale în aer liber de către instituțiile teatral-concertistice și cinema acreditate de ministerul de resort, cu până la 50 spectatori. 

Rămân suspendate până pe 31 august (cu posibilitate de prelungire): 

- Organizarea ceremoniilor (nunți, cumetrii, mese de pomenire) în localuri publice și private, inclusiv în condiții casnice; 

- Activitatea cluburilor de noapte, a disco-barurilor și altor unități similare; 

- Accesul la terenurile de joacă pentru copii, terenurile sportive, parcurile de distracții și zonele de agrement; 

- Scăldatul în lacuri și râuri; 

- Activitățile în incinta teatrelor, cinematografelor și sălilor de concert; 

- Procesul educațional la grădinițe, școli, gimnazii și universități; 

- Activitatea taberelor de odihnă și întremare a sănătății copiilor; 

- Audierile cetățenilor în instituțiile publice municipale. În cazuri de urgență, vor fi organizate audieri excepționale. Se recomandă contactarea prin poșta electronică.

Comisia reamintește că: 

- Se interzice aflarea persoanelor cu vârstă de peste 63 de ani în afara domiciliului și în spații publice fără necesitate stringentă; 

- Este necesară respectarea distanței fizice de cel puțin 1 metru, cu excepția cazurilor în care, prin prevederi speciale, se stabilește o distanță mai mare, sau în cazul transportului public; 

- Este necesară purtarea măștilor în transportul public, în spațiile comerciale, spații publice închise. Măștile trebuie să acoperă atât gura, cât și nasul.

Cât autoritățile din Republica Moldova prelungesc sau scot restricții, iar cetățenii nu respectă regulile, medicii din toată lumea continuă să cerceteze virusul. În ultimele luni au fost făcute descoperiri noi despre efectele neurologice pe care le poate avea virusul asupra celor infectați chiar și cu forme ușoare, dar și despre modalitățile de transmitere la nou-născuți.

Atacuri de agresivitate și depresie post-tratament

Pe 17 iulie, presa din Moldova și din România scria despre un caz tragic la spitalul Sf. Arhanghel Mihail din Chișinău. O femeie în vârstă de 48 de ani, internată cu diagnosticul de COVID-19 și fiind deja în stadiu de recuperare, a fost găsită fără suflare în baia instituției. Aceasta s-ar fi sinucis. dr. Veronica Țugulschi, șefa Unității de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Sf. Arhanghel Mihail, a menționat pentru presă că starea depresivă ar fi fost cauzată de COVID-19. Potrivit doctorei, COVID-19 afectează sistemul nervos, cauzând halucinații pacienților. Aceste simptome apar în ultimele zile ale bolii, a 13-a sau 14-a și ar putea fi cauzate de micro-tromboze (mici cheaguri de sânge) în zona creierului responsabilă de comportament. Într-un articol pe Digi24.ro, găsim declarația acesteia: „Sunt foarte mulți pacienți care descriu stări halucinogene pe parcursul nopții. COVID-19 trece bariera hemato-cefalică şi afectează sistemul nervos central pe cale directă și indirectă și cel mai strașnic este că aceste manifestări pot inițial să nu fie, ele pot apărea când virusul se diminuează”. 

Mai mult, potrivit dr. Țugulschi, mai mulți pacienți, cu precădere cei tineri, manifestă comportament agresiv ce nu le este caracteristic. Anume din cauza acestor tulburări, până în 17 iulie 2020 au fost direcționați către Institutul psihiatric din Chișinău 5 tineri cu astfel de manifestări. 

Afectarea neurologică a pacienților cu COVID-19 nu este ceva nou. Primele simptome au fost observate chiar la pacienții din Wuhan, de unde a apărut virusul. Ulterior acestea au fost observate de Dr. Julie Helms la Spitalul Universității din Strasbourg, la pacienții internați în secția de terapie intensivă. Dr. Helms a menționat cum pacienții din terapie intensivă au avut simptome precum neliniște generală, confuzie și delirare. Majoritatea dintre acești pacienți aveau între 18 și 40 de ani și, pe lângă tratamentul primit, a fost necesară sedarea lor. Dr. Helms și colegii ei au publicat un studiu în care au analizat simptomele neurologice: de la dereglările cognitive până la confuzie, toate acestea fiind semne de encefalopatie. Până la momentul de față, există peste 300 de studii care demonstrează efectele neurologice ale virusului, de la cele mai ușoare (lipsa gustului și a simțului olfactiv sau senzație de furnicături), la mai complexe precum incapacitatea de a vorbi și până la simptome grave, precum convulsii și accidente vasculare cerebrale.

Un alt studiu care confirmă și detaliază problemele neurologice la cei care au fost infectați cu COVID-19 a fost făcut la Spitalul Național pentru Neurologie și Neurochirurgie din Londra, pe 43 de pacienți diagnosticați cu coronavirus. Dintre aceștia, doisprezece au fost manifestat o inflamare a sistemului nervos central, inclusiv nouă cazuri de ADEM (Encefalomielită Acută Diseminată). Alți zece pacienți au prezentat simptome de delir sau psihoză. Opt pacienți au avut accident cerebral vascular, iar la alți opt au fost identificate daune la nervii periferici. Mai mult, cel puțin doi dintre acești pacienți au avut alte probleme de tip neurologic, precum halucinații. 

Nou-născuți infectați cu COVID-19

Întrebarea dacă nou-născuții se pot infecta cu COVID-19 din uter a pus pe gânduri mult timp medicii din întreaga lume. Încă de la începutul pandemiei, au fost cazuri în care copii nou-născuți au fost testați pozitiv, însă nu era clar dacă aceștia au fost infectați în uter sau post-partum de către părinți sau personal medical.

Totuși, în luna iunie au fost publicate informații despre mai multe cazuri în care s-a determinat transmiterea COVID-19 de la mamă la făt. Un caz documentat a avut loc atât în Texas (SUA), cât și în Paris, Franța. Conform unui articol publicat de New York Times, medicii francezi au documentat cum o femeie însărcinată, în vârstă de 23 de ani, a fost confirmată pozitivă la Coronavirus la cea de-a 35-a săptămână de sarcină. Peste câteva zile, în timpul ecografiei au fost observate semne de neliniște din partea fetusului, astfel încât medicii au decis să accelereze nașterea și să o facă prin cezariană. Peste trei zile de la naștere, copilul a început să devină iritabil, să aibă probleme cu acceptarea hranei și să aibă spasme și rigiditate musculară. Acesta a fost testat pentru mai multe infecții bacteriologice sau virusuri, rezultând pozitiv la coronavirus. Atât mama, cât și copilul, au fost tratați și și-au revenit. Medicii explică infectarea prin faptul că virusul ajunge la placentă, unde începe să se replice, afectând ulterior atât lichidul amniotic, cât și sângele mamei și a fătului. 

Efectele COVID-ului sunt încă studiate. Cert este că virusul îi poate afecta și pe cei tineri, și pe cei sănătoși. În condițiile în care pandemia devine tot mai gravă în țară și în Chișinău, iar autoritățile elimină restricțiile în totalitate, este datoria noastră civică să menținem distanța fizică, să purtăm masca corect, să evităm spațiile aglomerate și să utilizăm cât mai mult transportul alternativ - biciclete, trotinete și mersul pe jos.

Autoare: Cristina Sîrbu