„Coridorul Verde” metaforic și „consultările” informative

Autoritățile au organizat consultări despre inițiativa „Coridorul Verde” de pe str. 31 august 1989. Totuși, mai mult decât consultări, aceasta a fost o prezentare repetată a proiectului, cu anumite concretizări. Cei prezenți au reiterat însă că proiectul nu este pentru bicicliști și este incorect să-l numești „Coridor Verde”. 

Criticile, propunerile, sugestiile și răspunsul co-proiectantului

Într-o seară ploioasă de vineri, co-proiectantul „Coridorului Verde” de pe str. 31 august 1989, Andrei Vatamaniuc, reprezentanții Preturii Centru și mai mulți bicicliști și membri ai societății civile s-au adunat la discuții. Deși inițial consultările nu erau preconizate să fie transmise live, Privesc.eu a asigurat acest lucru.

Au fost prezentate mai multe detalii tehnice. Astfel, știm că proiectul presupune înlocuirea tuturor pilonilor de lumină cu piloni de ultimă generație, de tip LED, care vor putea fi gestionați individual și de la distanță. Pistele pentru bicicliști vor fi pe ambele părți ale străzii, în afară de tronsonul dintre str. Bănulescu-Bodoni și str. Pușkin unde acestea vor fi doar de partea Bibliotecii Naționale, astfel încât să evite stația de transport public și intrarea în Muzeul Național de Artă. Mai mult, proiectul prevede reducerea locurilor de parcare și parcarea doar în paralel cu banda de circulație, în locurile special amenajate, și instalarea pavajului tactil pentru slab-văzători în preajma intersecțiilor.  

Din păcate, din lipsa microfonului oferit celor în sală și a imposibilității de a filma fiecare persoană, vom parafraza atât întrebările, cât și răspunsurile oferite de Vatamaniuc.

- Pe ce se bazează proiectul și de ce nu a fost luată în considerare propunerea realizată de Laboratorul de arhitectură MIEZ, care presupunea și pietonizarea unei porțiuni a străzii? 

„Coridorul Verde” are la bază o propunere realizată de ChișinăuProiect în 2014. Pentru aceasta au fost deja alocate fonduri, astfel încât nu va fi necesară amânarea procesului pentru a căuta surse financiare. Un alt motiv este că există reticență spre pietonizare în Republica Moldova. Totuși, din propunerea celor de la MIEZ, a fost preluată predispunerea spre o zonă pietonală, astfel încât tronsonul între str. Bodoni și str. Puskin va fi la același nivel cu trotuarul (sau cu 2 cm mai jos). La necesitate, tronsonul va putea fi închis pentru evenimente dedicate pietonilor, târguri și altele. 

- Ce tipuri de pavaj vor fi utilizate? Pista pentru bicicliști va fi delimitată cu ajutorul unui pavaj diferit?

Pentru renovare vor fi utilizate 4 tipuri de pavaj: pavaj 40x40 - utilizat pentru zonele pietonale; pavaj clasic 10x20, utilizat pentru zonele tehnice și unde va fi instalat mobilierul urban; pavaj 10x20 (cu grosime mai mare) pentru parcări și intrări în curți; asfalt clasic, pentru pistele pentru bicicliști. Conform proiectantului, tipurile de pavaj alese vor avea rolul de a delimita o zonă de cealaltă. Pavajul tehnic și cel pentru curți a fost ales pentru că este ușor de menținut și înlocuit, în caz de deteriorare. Mai mult, pavajul pentru parcări și curți va avea o grosime de 8 cm, astfel încât să poată susține și mașini de tonaj mai mare, spre exemplu cele pentru curățarea arborilor sau pentru deszăpezire. Pista va fi vopsită doar în zone specifice, care prezintă risc, în rest fiind de culoarea naturală a asfaltului. 

Detaliu din planul de amenajare - pavajele. Sursă: Proiectul de reabilitare a str. 31 august 1989. Adaptare proprie.

- Bicicliștii vor fi nevoiți să coboare de pe bicicletă la traversare? 

Din cauza problemelor cu Regulamentul Circulației Rutiere și lipsei de reglementare a deplasării utilizatorilor de transport alternativ, bicicliștii vor fi nevoiți să se oprească și să coboare de pe biciclete acolo unde nu există semafor la intersecție. În celelalte cazuri, la semafor verde bicicliștii vor putea să continue deplasarea. Totuși, Vatamaniuc a menționat că nu există un răspuns ferm la această întrebare și nu se poate spune nimic cu certitudine. Mai mult, speranța e că până la darea în exploatare a străzii, problema legislativă va fi rezolvată. În ce privește condițiile fizice de deplasare la intersecții, acesta a menționat că toate intersecțiile au fost coborâte, având o diferență de maximum 2 cm de la drum. 

- Cum va fi prevenită parcarea mașinilor pe pistele pentru bicicliști și pe trotuare? 

Pistele pentru bicicliști și trotuarele vor fi, de cele mai multe ori, delimitate de drum cu ajutorul unei fâșii de spațiu verde. Acolo unde pista mărginește direct drumul, diferența dintre drum și pistă este de aproximativ 15 cm, ceea ce ar trebui să descurajeze șoferii să se cațere și parcheze mașina pe pistă. De asemenea, faptul că vor fi sau nu mașini pe piste depinde și de cât de bine își va face lucrul Inspectoratul Național de Patrulare, care va fi responsabil de amendarea șoferilor În tronsonul str. Bănulescu-Bodoni - str. Pușkin, acolo unde pista e la nivel cu drumul, vor fi instalați bolarzi (elemente de securizare) pentru a împiedica parcarea. În urma remarcilor că INP și diferența mare dintre carosabil și trotuar nu împiedică șoferii să se parcheze pe bd. Ștefan cel Mare, Vatamaniuc a răspuns că, construcția trotuarului și a pistei oferă posibilitatea de a instala cu ușurință elemente de securizare în viitor. 

- Ce se va întâmpla cu copacii? 

Toți copacii au fost cartografiați și sunt indicați în proiect. Dintre aceștia, un număr foarte mic va fi defrișat, fiind deja uscați sau bolnavi, iar restul vor rămâne unde sunt. Mai mult, proiectul prevede și plantarea a încă aproximativ 130 copaci în zonele unde aceștia lipsesc. 

- Care sunt condițiile pentru un „Coridor Verde” și sunt acestea respectate de proiectul respectiv?

Conform lui Vatamaniuc, nu există condiții concrete pentru un „Coridor Verde”. În baza exemplelor din străinătate de „Green Way”, acesta pune accentul pe pietoni și bicicliști sau alte persoane care utilizează transport alternativ, le oferă acces, spații verzi și de odihnă. În contextul nostru, denumirea de „Coridor Verde” este mai mult „metaforică” și vine de la faptul că strada va fi delimitată pe ambele părți de copaci cu coroană mare.  

Persoanele prezente la consultări au menționat că proiectul, totuși, nu este gândit pentru bicicliști, pistele fiind prea înguste și realizate astfel încât să nu permită deplasarea pe bicicletă ca formă de transport și nu cu scop recreativ. Mai mult, bicicliștii menționează că lipsa de gândire de perspectivă este o problemă și, dacă ar fi existat o schemă generală de organizare a transportului alternativ în oraș, astfel încât pista pe contrasens să fie mutată pe altă stradă, proiectul str. 31 august 1989 ar fi putut deveni mult mai bun și și-ar fi meritat denumirea. Criticile utilizatorilor de transport alternativ nu sunt o noutate, la fel și lipsa unor consultărilor adevărate. Evenimentul din 20 noiembrie a confirmat din nou că opinia cetățenilor și un proces participativ nu sunt o prioritate a autorităților. 

Pentru răspunsurile complete și detalii adiționale, vă invităm să urmăriți înregistrarea consultării. 

Autoare: Cristina Sîrbu