Milioane irosite pentru subterane

Autoritățile municipale au anunțat că 75% din pasajele subterane au fost deja reparate. Nu sunt clare multe dintre costurile acestor reparații, care sunt agenții economici care „le sponsorizează” și dacă sunt respectate toate normele pentru a face mai confortabilă trecerea prin acestea.   

În orașele occidentale, acest tip de infrastructură a fost înlăturat, pentru că este incomod, oamenii nu se simt în siguranță și este recunoscut dreptul pietonilor să rămână „sus”, la aer. Și în unele capitale de la Est, sunt discuții de peste 10 ani despre inutilitatea subteranelor. Unii fac mai mult de atât, astfel deasupra subteranelor, la suprafață, sunt amplasate treceri de pietoni.


În luna august, primarul Ion Ceban
anunța actualizări ale reparației subteranei de la intersecția bd. Ştefan ce Mare şi Sfânt – str. I. Creangă – str. Calea Ieşilor, menționând că 75% din pasajele subterane din capitală au fost deja reparate, iar până la sfârșitul mandatului toate vor fi reabilitate. 

Costurile pentru toate aceste lucrări nu sunt cunoscute. În comunicarea publică, cel puțin anul trecut, autoritățile menționau că toate costurile de reabilitare ale unor subterane sunt acoperite de agenți economici, deși nu era specificat care sunt cheltuielile și care sunt acei agenți economici. Mai multe critici și îngrijorări au apărut în spațiul public. Bunăoară, Ziarul de Gardă a publicat o investigație despre pretora sectorului Ciocana  – Sinilga Școlnic, în care era menționat inclusiv cazul unei companii, căreia i-ar fi fost permisă construirea unei terase de vară după ce a contribuit financiar la renovarea subteranei de la str. Alecu Russo. 

În bugetul municipal pentru 2022, au fost alocate 5 milioane de lei pentru reparația subteranei din intersecția bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. Ciuflea. Deși anterior, cheltuielile pentru reconstruirea capitală a trecerii subterane erau estimate la un milion de euro. 

În luna ianuarie, am transmis o solicitare de informație în care am întrebat persoanele responsabile care subterane au fost reparate din fondurile administrației publice locale, care din contul agenților economici și cine sunt aceștia. Totodată, am întrebat dacă în reabilitarea subteranelor s-a ținut cont de înclinarea potrivită a rampei, dacă s-au instalat dispozitive pentru încălzirea rampelor și care au fost măsurile întreprinse pentru a preveni inundarea. Nu, în ultimul rând, am întrebat dacă s-a analizat opțiunea închiderii unor subterane și crearea condițiilor alternative pentru traversarea pietonilor. Din păcate, deși am transmis solicitări repetate și am telefonat pentru a primi un răspuns, acesta așa și nu a mai venit. 

 

Conceptul de treceri subterane este demult depășit

În acest an, pe 10 februarie, un bărbat de 65 de ani a decedat, traversând strada Constantin Negruzzi neregulamentar. Asta chiar dacă, scria presa, „în apropiere se afla un pasaj subteran.” Nu au urmat îngrijorări sau discuții din partea autorităților și nici nu avem date despre câte persoane sunt accidentate anume în preajma trecerilor subterane. 

Persoana în cauză a traversat așa cum îi este confortabil, iar autoritățile ignoră faptul că subteranele demult sunt depășite, sunt inaccesibile și, indiferent dacă au sau nu lumină sau supraveghere video, oamenii nu se vor simți în siguranță în ele. 

În 2016, Primăria Mea a atras atenția la starea dezastruoasă a subteranelor, am făcut observații în teren, am realizat sondaje, cercetări și discuții publice și astfel am pus pe agenda discuțiilor Consiliului Municipal această problemă. Unul din rezultatele imediate a fost curățenia în unele din aceste pasaje. Tot atunci, am înaintat opțiunea de a închide, cel puțin unele subterane. Persistă câteva mituri despre pasajele subterane:

Sunt mai sigure. Însă oamenii vor să găsească un drum mai scurt și nu vor sau nu pot să urce și să coboare zeci de trepte, de acea pietonii tind să traverseze strada în locuri neautorizate, exact deasupra subteranei. Dar asta este o parte a problemei. A doua este că, în preajma trecerilor subterane, și șoferii mai puțin se așteaptă să le iasă în cale un pieton. 

Traversarea subteranelor ia mai puțin timp. De fapt, trecerea „la suprafață” este mai confortabilă și eficientă. 

Semafoarele creează ambuteiaje. Mulți cred că trecerile pietonale și semafoarele cauzează ambuteiaje. Problema, de fapt, nu este în semafoare, ci în proasta lor reglare. Astfel, dacă autoritățile de resort reglează semafoarele conform solicitării porțiunii de drum respective, ambuteiajele pot fi evitate, iar pietonii pot traversa străzile mai sigur decât o fac acum.

În subterane sunt rampe, deci sunt accesibile. Rampele amplasate la un unghi de 45 de grade încă nu sunt un indicator al accesibilității. Conform normelor în vigoare, înclinarea rampei nu trebuie să depășească 10%, ceea ce înseamnă că la o înălțime de 1 metru, lungimea rampei ar trebui să fie de 10, 05 metri, fapt care – evident – nu este respectat. Astfel, rampele din subterane sunt inaccesibile și dificil (chiar periculos) de utilizat de către persoanele cu deficiențe locomotorii. Ne amintim și de cazul trecerii subterane de pe Viaduct, în care inițial a fost realizată o rampă „de formă”. 

 

Oamenii trebuie să rămână la suprafață

 

Am relevat, în cercetările anterioare, o serie de avantaje în caz că subteranele sunt închise:

– Orașul devine accesibil pentru toți cetățenii. În orice oraș există persoane cu mobilitate limitată, și nu este vorba doar de bătrâni sau persoane cu dizabilități locomotorii, pot fi cei care au cărucioare, bagaje, oameni care au traume temporare sau persoane care, pur și simplu, se simt rău, pentru care traversarea trecerilor subterane este destul de anevoioasă. 

– Locuitorii sunt în siguranță. În general, subteranele nu sunt văzute ca locuri sigure. Departe de ochii lumii și ai străzii, mai ales grupuri ca femeile și bătrânii, sau persoane care merg singure, cu copii, sau noaptea, nu preferă astfel de treceri. În multe orașe, subteranele au fost închise anume din cauza numărului crescut de jafuri, violuri sau consumului de droguri. Siguranța ține și de faptul că iarna este alunecos. Totodată, cei care preferă să nu treacă prin subterane și traversează la suprafață sunt mai expuși unui accident pentru că șoferii nu se așteaptă în asemenea zone să fie pietoni.   

– Pietonii rămân la suprafață.  În Orașe pentru Oameni, Jan Gehl spunea că orașele trebuie să invite oamenii să se plimbe și să meargă cu bicicleta. În anii ‘50-’70, odată cu creșterea numărului de mașini, construcția drumurilor se concentra pe creșterea capacității drumurilor și prevenirea accidentelor printre pietoni. Soluția a fost segregarea pietonilor pe pasaje superioare sau subterane. Astăzi, în orașele vestice, majoritatea acestor pasaje sunt părăsite sau închise. 

– Pietonii economisesc timp și efort. A trece prin subterană înseamnă mai mult timp și puțin mai mult efort, prin a merge pe scări, dar și pentru că acestea pot deveni confuze. 

– Se economisesc bani pentru întreținerea subteranelor – reparația anuală, iluminarea, curățenia, camerele de filmat toate necesită cheltuieli constante. 

– Se înlătură riscurile asupra sănătății celor care lucrează acolo. Normativul în construcții privind iluminatul natural și artificial prevede că încăperile cu aflarea permanentă a oamenilor trebuie să aibă, de regulă, iluminare naturală. Mai mult ca atât, gazele de eșapament, fiind mai grele ca aerul, ajung cu ușurință în pasajele subterane.

 

Ce se poate de făcut?


Lucrările care se fac acum, nu rezolvă problema accesibilității sau siguranței. Pentru început, autoritățile trebuie să dubleze trecerile subterane. Bunăoară, cum
s-a întâmplat recent în Tașkent, când în urma mai multor reparații ale străzilor, s-a creat infrastructura pentru „a scoate oamenii la suprafață”. 

A alunga oamenii sub pământ și a cheltui milioane de lei în reparația lor, mai ales, în condiții de netransparență, nu are nimic de-a face cu un oraș smart. 


Autoare: Vlada Ciobanu



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md