fbpx

Piețele din municipiul Chișinău trebuie reinventate

15 April, 2019
Introducere

Piețele din municipiul Chișinău au devenit un loc de atracție pentru turiști și tradiție pentru locuitorii care nu schimbă cu una cu două produsele din piață pe cele din centrele comerciale. Piețele sunt spații publice în care oamenii se pot relaxa, pot discuta, se pot plimba, pot face cumpărături și petrece timpul. Acestea pot fi de diferite dimensiuni, forme, mirosuri și tipuri în funcție de locul în care se află, de produsele comercializate și de modul în care sunt gestionate. La o simplă  căutare pe Tripadvisor (o populară platformă internațională de recenzii), părerile turiștilor despre Piața Centrală sunt împărțite. Unii adoră diversitatea și prospețimea produselor agroalimentare, alții sunt deranjați de haos, îmbulzeală și murdărie. Perimetrul în care se adună oameni din toate colțurile Moldovei, dedicați culturii creșterii plantelor și animalelor, ar trebui să fie o sursă de produse calitative, accesibile și bine aranjate; să dea autenticitate orașului și să îndemne la cumpărături. Cert însă este că piețele nu sunt atractive pentru locuitori, iar aspectul și organizarea acestora este nesatisfăcătoare.

Conform rezultatelor chestionării efectuate de Primăria MEA, locuitorii, care mai continuă să procure produse din piețe, o fac datorită locației convenabile (27% din 111 respondenți ai chestionarului). În același timp, oamenii sunt nemulțumiți de lipsa de organizare și aspectul inestetic al tarabelor și halelor, de condițiile sanitare și de păstrare a produselor, precum și de prezența comerțului stradal neautorizat și a aglomerației transportului din piețe. Oamenii spun că ”vânzătorii ating marfa și banii, mănâncă, fumează, totul se întâmplă fără ca aceștia să-și spele mâinile; produsele sunt păstrate necorespunzător”, „e multă îmbulzeală și incomod să treci din cauza spațiului îngust dintre tarabe”. Oamenii resimt tot mai des efectele unei proaste gestionări a piețelor și aleg o variantă aparent mai sigură – market-urile și tot mai rar vizitează piețele. Un studiu realizat de Magenta Consulting confirmă că magazinele specializate, tarabele cu fructe și legume și piețele en-gros sunt mai puțin populare printre locuitori.

Responsabilii de gestionarea piețelor par să nu fie deranjați de aspectul și atractivitatea piețelor, iar cei care au grijă ca acestea să corespundă tuturor cerințelor și regulamentelor de funcționare sunt implicați în acte de corupție sau riscă să recurgă la ele, oamenii neavând siguranță în calitatea produselor ce le procură.

În prezent, autoritățile stagnează la capitolul reorganizării piețelor și elaborării unui concept de reinventare a acestora. Cert este că autoritățile împreună cu proprietarii piețelor, arendașii și cetățenii trebuie să colaboreze pentru realizarea unui astfel de concept, iar exemplele altor orașe ne confirmă acest lucru. De asemenea, părțile implicate în gestionarea piețelor trebuie să-și schimbe abordarea atunci când revitalizează piețele, ținând cont de necesitățile și preferințele consumatorului, valoarea istorică a pieței, aspectul curat și uniform, sincronizat cu cel al orașului, dar și perspectiva de a atrage noi vizitatori și turiști.

Situația actuală a piețelor din Chișinău

Piețele din municipiul Chișinău au devenit neatractive pentru locuitori, iar oamenii sunt nemulțumiți de starea degradantă a lor. În funcție de specificul produselor comercializate, piețele pot fi de mai multe tipuri: piețe agroalimentare, de mărfuri nealimentare, piețe auto, piețe de flori, piețe de mărfuri second hand și mixte (agroalimentare, dar și alte produse). Chișinăul este împăienjenit de 38 piețe de diferite tipuri. 17 sunt mixte, opt piețe de mărfuri nealimentare, șapte de comercializare a florilor, patru de comercializare a automobilelor și pieselor de schimb, o piață de păsări și animale de companie.1 Conform unui chestionar efectuat de Primăria MEA privind starea acestora, din cei 111 respondenți, 39, 4% sunt deranjați în primul rând de condițiile sanitare și de păstrare a produselor agroalimentare, de aspectul dezorganizat și inestetic al unităților de comerț (25,8%), precum și de prezența comerțului stradal neautorizat de pe lângă piețe – 12,9%. Ceilalți au menționat lipsa igienei și numărul redus al grupurilor sanitare (wc-urile) și prezența unui număr mare de unități de transport în piețe. Deși locuitorii în continuare fac cumpărături în piețe, datorită locației convenabile (27,3%), prețului negociabil (27,3%) și a diversității produselor (19,1%), aceștia sunt nesatisfăcuți de aspectul și organizarea acestora. Asupra acestui subiect s-a exprimat și comunitatea Primăria MEA de pe Facebook, care spune că în prezent nu mai există diferența dintre produsele din piață și market-uri și că cele din urmă ar oferi aceleași produse și servicii, doar că mai bune și în cele mai multe cazuri – mai ieftine. Toate la un loc fac piețele mai puțin atractive și determină locuitorii să recurgă la alte opțiuni. Dar să le luăm pe rând.

Loading...

Loading…

Aspectul dezorganizat și inestetic al unităților de comerț

Amplasarea neuniformă a piețelor este una din cauzele ce fac piețele neatractive. Acest lucru generează trafic rutier aglomerat și deplasarea dificilă a pietonilor. Un exemplu clasic este Piața Centrală, unde sunt amplasate 8 piețe diferite.2 Acestea sunt amplasate în centrul istoric al orașului Chișinău și în regiunea Gării Auto Centru.

Sursă: Direcția Generală Comerț, Alimentație Publică și Prestări Servicii

Condiții sanitare proaste

O bună gestionare a piețelor înseamnă inclusiv menținerea unor condiții sanitare minime, igienă și curățenie. Odată intrat pe ușa halelor de brânzeturi și lactate, pește și carne, cu ușurință putem depista neregularitățile. În una din ședințele Primăriei din 2016, fostul șef al Direcției Sănătate a Municipiului Chișinău, Mihai Moldovanu, a menționat că în unul din controalele sale, ANSA a depistat mucegai pe pereții halelor de brânzeturi și cărnuri, teracotă spartă, praf și podea murdară.3 Totodată, în urma chestionării, 57 din cei 111 respondenți au menționat că sunt deranjați de lipsa condițiile sanitare din piețe. Echipa Primăria MEA a mers în câteva piețe pentru a observa care este starea la moment a halelor în care sunt păstrate produsele agroalimentare pe care le procurăm zilnic – multe dintre acestea arătau insalubre.

Piața Negustorii, sectorul Buicani

Insalubre sunt și grupurile sanitare din piețe. Mirosul neplăcut determină pe oricine să facă cale întoarsă, încât nici substanțele chimice nu ajută.

Grup sanitar din Piața Negustorii, sectorul Buiucani
Prezența comerțului stradal neautorizat

Comerțul stradal este un soi de ciupercă apărută de pe urma piețelor, care nu sunt accesibile vânzătorilor. Într-o cercetare anterioară, cetățenii au spus că sunt incomodați de dezorganizare, murdărie și blocarea trotuarelor.4 Numărul proceselor verbale întocmite de către autorități privind comerțul stradal ilicit confirmă gravitatea situației. Pe parcursul anului 2017, Direcția Poliție a municipiului Chișinău a depistat 5007 cazuri de comerț stradal ilicit, iar Serviciul Fiscal de Stat  – 2701. Deși autoritățile au încercat de nenumărate ori să combată comerțul stradal neautorizat, acțiunile acestora sunt orientate pe termen scurt, comercianții revenind la locurile de altă dată continuând să-și desfășoare activitatea ilicită.

Locuitorii aleg produsele „eco” și marketurile în detrimentul piețelor

Chișinăuienii aleg market-urile sau târguri sezoniere „eco” în detrimentul piețelor. În lipsa unor îmbunătățiri din partea vânzătorilor și proprietarilor piețelor pe de o parte și prezența alternativelor precum supermarketurile, care dispun de o gamă largă de produse, cartele de discount și o deservire corespunzătoare, gestionarii piețelor cu greu țin pasul cerințelor actuale, acestea pierzând din atractivitate și cumpărători, cei din urmă alegând comoditatea și aspectul estetic. Conform unui studiu realizat de Magenta Consulting, cei care merg zilnic la cumpărături aleg în primul market-urile, supermarketurile și magazinele mici cu vânzare la tejghea. 26% din locuitorii capitalei fac cumpărăturile zilnic în supermarketuri, 14% – în market-uri și 13% –  în magazinele mici. Totodată, magazinele specializate, tarabele cu fructe și legume, piețele en-gros sunt mai puțin populare printre locuitori. Frecvența cu care îi vizitează același cumpărător este redusă de la o vizită pe săptămână și mai rar. Fiecare al cincilea chișinăuian se aprovizionează săptămânal cu produse alimentare de la tarabele cu legume și fructe sau de la piețele din oraș. 5

Sursă: magenta.md
*Sondajul a fost efectuat pe un eșantion convențional din 420 de persoane intervievate, în perioada 24 februarie – 5 martie 2017, în municipiul Chișinău.

Gestionarea defectuoasă a piețelor
Cum sunt create piețele?

Piețele sunt create în baza deciziei consiliului local și sunt gestionate de către administratorul pieței, care poate fi autoritatea administrației publice locale sau un agent economic. Organele de control pot impune așa zisele „măsuri restrictive” pe un termen limitat, pentru eliminarea neregularităților de către administrația pieței. De asemenea, una din atribuțiile autorităților locale și a organelor de control în domeniul comerțului este de a suspenda activitatea unității comerciale și înainta instanței de judecată cerere de încetare a activității unității comerciale. Decizia autorității privind suspendarea (limitarea) activității de întreprinzător încetează dacă, prin hotărârea instanței de judecată, aceasta a fost anulată. 6

Majoritatea piețelor din Chișinău sunt private și oferă servicii de arendare. Proprietarii piețelor sunt interesați în a avea cât mai mulți arendași, iar agenții economici sau micii producători în a avea cât mai mulți cumpărători. Ambele părți au responsabilitatea de a asigura vizitatorilor o experiență plăcută și comodă de a face cumpărături în piețe. Într-un interviu pentru MoldNova, fostul administrator al Pieței Centrale, Veacesalv Balan, menționează: „Calitatea produsului pe care îl vinde trebuie să reprezinte, în primul rând, preocuparea agentului economic. Noi putem numai să supraveghem și să atenționăm agentul economic anume despre faptul că el trebuie să dețină documentele necesare. […] Noi suntem un agent economic ca oricare altul. Noi prestăm un serviciu, ei prestează altul. […] Unica pârghie pe care o are Piaţa Centrală este expulzarea din piață și atât”.7 Cu părere de rău atât administratorii piețelor, cât și unii vânzători, eșuează în a asigura această experiență.

În cadrul ședinței operative a primăriei din 26 noiembrie 2018, Octavian Bivol, fostul șef interimar al Î.M. „Piața Centrală”, a anunțat că există un plan de reamenajare a pieței: construcția unei parcări multi-etajate cu plată, amenajarea unui spațiu special de descărcare a mărfii, construcția unei platforme pentru colectarea și evacuarea mai ușoară a gunoiului din piață, schimbarea gheretelor, înlocuirea meselor ce au peste 35-40 de ani cu unele noi. 8

Cine gestionează piețele?

De o bună gestionare a piețelor are grijă administrația fiecărei piețe în conlucrare strânsă cu organele de control. Conform regulamentului de funcționare a piețelor, sarcina principală a administrației pieței este organizarea locurilor de desfacere (comerț), prestarea serviciilor necesare persoanelor fizice și agenților economici care practică comerțul în piață, precum și crearea condițiilor adecvate pentru cumpărători.9 La fel administrația pieței este cea obligată prin lege să asigure amenajarea halelor și pavilioanelor, dotarea cu cântare, utilaj frigorific și spații pentru prelucrarea inventarului, cu sistem de apă rece, caldă și de canalizare, detergenți, dezinfectanţi, inventar și echipament pentru salubrizare. Administrația pieței trebuie să creeze condiții pentru păstrarea mărfurilor, condiții specifice pentru diferitele tipuri de produse, condiții de igienă, securitate anti-incendiară și securitate, salubrizare și interzicerea comercializării produselor care nu corespund normelor igienice și sanitar-veterinare. De asemenea, proprietarii piețelor mixte trebuie să supravegheze dacă sunt sau nu comercializate produse interzise pe teritoriul pieței. De exemplu produse alimentare care nu corespund condiţiilor salubre de păstrare conform cerinţelor sau a căror provenienţa şi calitate nu este confirmată de documentele necesare.  Mai jos sunt prezentate câteva dintre produsele interzise pe teritoriul piețelor mixte.

Sursă: Regulamentul de funcționare a piețelor

Administratorii misterioși ai piețelor

Echipa Primăria MEA a solicitat de la DGCAPPS, datele de contact ale administratorilor pieței. Direcția a răspuns solicitării noastre.10 La contactarea acestora, Primăria MEA a discutat cu un paznic, o bucătăreasă și câțiva cetățeni care păreau să nu înțeleagă despre ce este vorba și cine ar putea fi administratorii acestor piețe. Unii dintre ei pur și simplu au refuzat sau au amânat discuția fără un răspuns concret. Echipa Primăria MEA va încerca să investigheze și să afle în continuare cine sunt proprietarii piețelor care zilnic asigură deservirea cetățenilor municipiului Chișinău cu produse agroalimentare.  

Organele de control: mit(ă) sau adevăr?

De reglementarea și controlul asupra calității produselor agroalimentare din piețele municipiului Chișinău sunt responsabile câteva instituții publice: administrațiile piețelor și alte organe abilitate să efectueze controlul în piețe privind calitatea produselor agroalimentare precum Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței. Conform Regulamentului de funcționare a piețelor, administrațiile acestora pot stopa, în cazul încălcării regulilor de comerț și a celor sanitare, activitatea agentului economic sau a persoanei fizice, prin expulzarea lor de pe teritoriul pieței. Totodată, agențiile sus-menționate pot efectua controale planificate și spontane în piețe pentru a verifica calitatea produselor agroalimentare.

Reprezentanții unor organe de control au un istoric corupt sau prezintă riscuri de corupție ceea ce din start compromite o bună gestionare și control al piețelor. Anterior Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, responsabilă de eliberarea autorizațiilor și certificatelor sanitare era Centrul Municipal de Sănătate Publică (CSP), centru subordonat agenției. În februarie 2019, câțiva inspectori sanitari și conducători ai CSP au fost reținuți de Centrul Național Anticorupție, întrucât aceștia au acceptat mită pentru eliberarea autorizațiilor și certificatelor sanitare sau pentru a nu-i amenda pe agenți economici pentru neregularitățile depistate în timpul efectuării controalelor.11, 12 De asemenea, în urma unei evaluări a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, efectuate de către CNA, experții au stabilit că riscurile de corupție identificate în cadrul ANSA sunt generate de o serie de factori, printre care: dublări de competență pe anumite domenii de activitate, puteri discreționare; lipsă de proceduri sau proceduri neuniformizate la capitolul “control” și “eliberarea actelor permisive”, lipsa implementări ghișeului unic reglementat legal, conflicte de interese etc.13

Echipa Primăria MEA a contactat Primăria Municipiului Chișinău și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) pentru a afla cum are loc verificarea piețelor din municipiul Chișinău, care au fost cele mai dese abateri din partea comercianților din piețe și câte dintre acestea au fost soluționate. De asemenea, câte plângeri din partea consumatorilor au fost depuse agenției pentru anii 2016-2018 privind calitatea produselor agroalimentare procurate din piețe și care a fost subiectul celor mai dese încălcări din partea comercianților și/sau piețelor constatate de către consumatori. Direcția Generală Comerț, Alimentație Publică și Prestări Servicii ne-a răspuns că nu are pârgii de constatare a unor astfel de neregularități, deși conform regulamentului de funcționare a direcției, aceasta exercită control asupra respectării de către agenții  economici ce practică comerțul, a  regulilor de comerț în piețele din Republica Moldova. De asemenea, examinează rezultatele controalelor la ședințele Consiliului Direcției și stabilește termenele concrete de înlăturare a încălcărilor. 14 ANSA până în prezent nu a revenit cu un răspuns. 15   

Ce spun vânzătorii?

Câteva reportaje, dar și discuții cu vânzătorii arată că aceștia întâmpină dificultăți în a-și comercializa produsele în piață. Unii vânzători nu sunt informați despre procedurile pe care trebuie să le urmeze pentru a putea comercializa în piață, alții le cunosc, însă refuză să le obțină, altora nu le convine locul de desfacere, pentru că nu este amenajat, iar fluxul de oameni este mic. La 11 aprilie, agenții economici au protestat în fața Pieței Centrale. Aceștia s-au plâns că directorul pieței nu le-a prelungit autorizația și că ar fi pretins zeci de mii de euro.16, 17

În urma discuției publice organizate de Primăria MEA, una din vânzătoarele Pieței Centrale spunea cu lacrimi în ochi că nici măcar în calitate de angajată, încă din anii ‘90, aceasta nu poate accesa un loc de desfacere pentru realizarea produselor sale sezoniere, piața fiind practic unica ei sursă de existență.

Lipsa unui concept de dezvoltare a piețelor
Până în 2016 autoritățile locale, mai exact Direcția generală comerț, alimentație publică și prestări servicii și-au luat angajamentul să rezolve această problemă cu ajutorul unui studiu de fezabilitate. Timp de cinci ani, autoritățile susțin că nicio companie nu a participat în cadrul concursului de organizare a studiului de fezabilitate. Scopul acestuia este de a identifica numărul optim de piețe, cum pot fi acestea modernizate și mutate din centrul orașului, la periferii. În opinia lui Marcel Zambițchi, șeful direcției comerț, alimentație publică și prestări servicii, agenții economici autohtoni nu vor să se apuce de acest studiu, întrucât nu a mai fost realizat anterior ceva asemănător, iar agenții economici de peste hotare nu participă din motiv că suma de 500 de mii de lei, alocată de municipalitate, este prea mică. 17*Pe lângă acest studiu, autoritățile au eșuat atingerea mai multor obiective din strategia de dezvoltare a comerțului interior pentru anii 2015-2020: organizarea până în 2016 a unor studii de fezabilitate privind organizarea unui centru agro – logistic, evaluarea infrastructurii comerciale și de prestări servicii și evaluarea rețelei de comerț ambulant. Optimizarea/modernizarea piețelor agroalimentare din localitățile municipiului, destinate vânzării doar a produselor agricole și a unor produse aferente acestora (2015-2020), optimizarea piețelor de mărfuri nealimentare cu interzicerea activității lor în nucleul istoric al orașului Chișinău; crearea unei zone comerciale de mărfuri nealimentare cu infrastructura necesară (2020).18

În prezent, autoritățile stagnează la capitolul reorganizarea piețelor și elaborarea unui concept de reinventare a acestora. Cert este că autoritățile trebuie să fie într-o strânsă colaborare cu proprietarii și arendașii piețelor pentru realizarea unui astfel de concept, conlucrare care în prezent nu există.  

Cum pot fi reinventate piețele din Chișinău: Londra, Riga, Chișinău

 

Autoritățile împreună cu cetățenii și administrațiile piețelor pot reinventa piețele cu ajutorul spațiilor publice, obiectivelor turistice sau instalațiilor urbanistice. Acest concept se numește „placemaking” și are drept scop valorificarea activităților și potențialul comunității locale, pentru a crea spații publice care să promoveze sănătatea, fericirea și bunăstarea oamenilor.

Borough Market din Londra este un exemplu de reinventare și creare a spațiului public. Revitalizarea pieței a fost posibilă datorită creșterii economice a zonei, care a creat natural cererea de schimbare și mijloacele necesare pentru a o satisface; cu produse de înaltă calitate și cu prețuri ceva mai ridicate. De asemenea, a existat o persoană responsabilă implicată pe tot parcursul procesului de schimbare, cu cunoștințe și înțelegere locală a zonei și a elementelor de planificare urbană. Această cunoaștere locală a reușit să alinieze aspectul istoric și vechi al pieței, cu funcția și ambianța pieței noi. Unul din cei mai importanți factori a ținut de selectarea și dezvoltarea unei relații sănătoase cu chiriașii. Aceștia au fost capabili să-și achite chiria spațiului din piață, întrucât piața nu avea interesul de a seta prețuri mari de chirie pentru locurile de desfacere, având un statut caritabil, care presupunea că o bună parte din profiturile acesteia vor fi redirecționate actelor de caritate. Schimbarea obiectivului principal, de la profituri la vibrația orașului, a determinat păstrarea caracterului pieței și inovarea acesteia. 19

Piața Centrală din Riga

Riga Central Market este cea mai mare piață din Europa și este un obiectiv turistic al capitalei, cu multă istorie și tradiție. În fiecare zi piața este vizitată de 40-160 de mii de oameni, în funcție de sezon.

O atenție deosebită piața o acordă calității produselor. Înainte de emiterea unei autorizații de vânzare a unui produs, se efectuează un control al documentelor pentru bunuri și controlul sanitar. În caz de necesitate, laboratorul efectuează analize suplimentare ale produselor. Fiecare pavilion din piață are propriul administrator și un serviciu de supraveghere în piață, al cărui angajat revizuiește plângerile clienților și ajută la rezolvarea situațiilor de conflict pe loc. De asemenea, cumpărătorii pot contacta direcția Pieței Centrale în orele de audiență.

Deși au existat tentative de a înlătura piața, președinta Pieței Centrale, Naina Tsibulska este de părere că Piața Centrală poate mereu fi schimbată într-un magazin mare, însă este mult mai dificil să transformi un magazin mare în Piața Centrală. Supraviețuirea și dezvoltarea acestei piețe a avut loc datorită faptului că sunt luate în considerație obiceiurile cumpărătorilor, cererile comercianților, dar și semnificația culturală și istorică a pieței. O dată cu dezvoltarea acesteia, pavilioanele și originalitatea arhitectonică a hambarelor au rămas intacte, crescând  nivelul de confort al cumpărătorilor.20

Piața EcoLocal Farmers’ Market Moldova

Una din piețele inovatoare și confortabile pentru locuitorii din Chișinău este piața săptămânală EcoLocal Farmers’ Market. Aceasta a fost fondată de un grup de voluntari și producători autohtoni, care vând produse cultivate ecologic.  Conform statutului și regulamentului său, piața este una săptămânală și funcționează în fiecare sâmbătă dimineața. Activitatea pieței este una non-profit, care se menține datorită producătorilor, partenerilor, instituțiilor de stat și granturilor din domeniul agricol. La fel ca în cazul pieței Borough Market din Londra, datorită acestui statut, dar și a unei comunicări transparente, producătorii au locuri de desfacere la un preț accesibil și condiții decente de comercializare a produselor, piața fiind una atractivă atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori.

Prin ce este diferită EcoLocal Farmer’s Market?
  • Procesul de aderare în calitate de comerciant al pieței este unul transparent și accesibil;
  • Tarabele – amenajate aspectuos și uniform;
  • Sunt interzise pungile și caserolele de plastic pentru ambalare și cumpărături. Excepție fac produsele umede, de tip murături și pomușoare;
  • Tarabele sunt lăsate curate la sfârșitul zilei de piață. Comerciantul ia gunoiul acumulat cu sine și îl duce la cele mai apropiate platforme de gunoi. Gunoiul lăsat în urmă este taxat cu 100 lei/tarabă;
  • Produsele procesate sunt ambalate potrivit, cu etichete care indică denumirea produsului, gramajul/ml, ingredientele, producătorul, data producerii și termen de valabilitate. Toate produsele comercializate sunt însoțite de preț;
  • În fiecare săptămână a pieței EcoLocal se promovează o anumită cauză socială sau ecologistă, prin participarea ONG-urilor respective cu standuri informative și comerciale.21, 22

Timp de 3 ani echipa a negociat cu o companie din Chișinău, pentru alocarea parcării și sălii de conferințe în scopul desfășurării pieței. Echipa a obținut autorizație de la primăria Buiucani, precum și o scrisoare de susținere de la ANSA și Ministerul Agriculturii, iar în rezultat piața a fost  lansată la 30 iunie 2018. În prezent, piața are în fiecare săptămână între 28 – 38 de tarabe. Venitul pieței EcoLocal constă din plățile de participare, chiria accesoriilor și 10% din vânzările la zi ale comercianților (5% de la producătorii ecologici). Toți banii sunt vărsați în bugetul asociației pentru atingerea obiectivelor trasate, fiind remunerate doar serviciile profesionale.

Orașele cu experiență de planificare urbanistică recunosc din ce în ce mai mult contribuția cetățenilor din cadrul unei comunități întru crearea și dezvoltarea spațiilor publice. Spațiile publice locale sunt destul de importante pentru interacțiunea comunității și pot fi utilizate ca resurse pentru promovarea sănătății și bunăstării, reducerea criminalității și creșterea capacității de angajare, precum și promovarea oportunităților sociale și culturale.23 Odată implicați în procesul de reinventare a piețelor, oamenii se vor simți parte a acesteia, vor veni mai des pentru cumpărături, iar  piețele vor deveni mai populare și atractive printre locuitori.

 

Ce măsuri propun locuitorii?

În urma chestionării efectuate de Primăria MEA, 111 locuitori ai municipiului Chișinău și-au spus oful. Iată care sunt măsurile cel mai des menționate de către aceștia:

1. Amenajarea piețelor conform standardelor de igienă și siguranță, astfel încât să beneficieze atât vânzătorii, cât și cumpărătorii; să fie accesibile pentru cărucioare și persoane cu necesități speciale; 

2. Divizarea pe zone de comerț specifice și aspect estetic;

3. Construcția parcărilor cu plată și a zonei de încărcare și descărcare a mărfii și produselor;

4. Crearea zonelor de odihnă;

5. Posibilitatea de a achita cu cardul;

6. Dotarea piețelor cu băi comode, curate și largi, cu o hartă a pieței și un număr de telefon pentru reclamații;

7. Un management mai bun al deșeurilor;

8. Asigurarea locurilor de vânzare pentru producători în fiecare sector;

9. Reamplasarea și reorganizarea piețelor, astfel încât să nu fie ambuteiaje și separarea celor agroalimentare de restul piețelor;

10. Stabilirea unui tarif accesibil, astfel încât oricine să poată vinde și noi cumpărătorii sa beneficiem de produse naturale.  Ar fi drăguță o inițiativă în care -ar oferi mese gratuite bunicuțelor care vând pentru a supraviețui, fără să mai fie alungate atât de carabinieri.

11. Consultarea comercianților atunci când se intenționează a face schimbări ce îi afectează; Amenajarea unui punct de verificare a produsele agricole; diminuarea/interzicerea utilizării pungilor din plastic;

12. Instruirea vânzătorilor ca să fie mai amabili, calificați, îmbrăcați corespunzător și curat;

13. Organizarea piețelor periodice, de exemplu de două ori în săptămână, cu un orar fix de la 6:00 până la 12:00;

14. Crearea unei platforme de vânzare și comunicare pentru fermierii și producătorii autohtoni;

15. Închiderea piețelor.

Concluzii și recomandări


Piețele din municipiul Chișinău nu sunt atractive pentru locuitorii municipiului Chișinău.
Acestea sunt insalubre, au un aspect dezorganizat și inestetic. Autoritățile par să jongleze cu atribuțiile și responsabilitățile și arată cu degetul spre administrațiile piețelor, care poartă responsabilitatea pentru nerespectarea Regulamentului de funcționare a piețelor. Organele de control care au pârghiile necesare de a verifica piețele și a impune măsuri restrictive sunt implicate în cazuri de corupție sau tind să fie coruptibile.

Pentru a face piețele din municipiul Chișinău atractive este necesar ca autoritățile publice locale, administratorii piețelor și agenții economici să fie într-o strânsă și continuă comunicare, iar cetățenii să-și ceară drepturile de consumator și locuitor al orașului. O serie de neregularități la nivel administrativ al însăși autorităților și organelor de control, par să împiedice avansarea acestora la următorul nivel – de dezvoltare și reinventare.

De ce este important să reinventăm piețele?

Fiecare piață are o istorioară în spate ce ne definește ca fiind o țară agricolă și poate fi transmisă locuitorilor, turiștilor sau oricărui vizitator. Atmosfera piețelor și iarmaroacelor de altă dată poate oferi piețelor actuale un caracter autentic, ce va rezona cu localnicii Chișinăului și deci și cu vizitatorii săi temporari. Iarmarocul Sf. Dumitru, Piața Veche, Piaţa lui Ilie și Piaţa Nouă sunt printre primele piețe a căror specific și  particularități nu trebuiesc omise, fiind definitorii pentru dezvoltarea piețelor actuale.

Prin reinventare, subînțelegem și asigurarea unor condiții de comerț decente și evolutive. Deja nu mai este un secret pentru nimeni, modul în care este ambalat, promovat și vândut un produs influențează direct asupra dorinței cumpărătorului de a reveni în piață și la producător. În piețele din Chișinău, unii producători, nici măcar nu oferă bon fiscal și deși în marea sa majoritate piețele operează cu bani „cash”, unele piețe din Europa acceptă și cardurile. Atât administratorii, cât și producătorii trebuie să se ajusteze la noile tendințe în vânzări, metode de plată și să ofere consumatorilor produse calitative și competitive.

Piețele sunt un mare potențial de dezvoltare turistică a orașului. Tot mai mulți turiști aleg să viziteze Piața Centrală în calitate de obiectiv turistic. Mai mulți turiști înseamnă mai mulți bani în bugetul local, iar orașul are doar de câștigat de pe urma cumpărăturilor făcute de aceștia. Însă pentru a atrage mai mulți turiști, sunt necesare investiții și schimbări în infrastructură, organizare și aspectul piețelor din municipiul Chișinău.

Ce pot face autoritățile, administratorii piețelor?
  • Să creeze o platformă de comunicare între autorități, administratori și vânzători. Experiența mai multor orașe arată că fără o comunicare eficientă dintre părțile implicate în funcționarea și gestionarea piețelor, acestea nu vor evolua, ba din contra, există posibilitatea ca acestea să degradeze sau chiar să dispară;
  • Să instruiască producătorii despre promovarea și vânzarea produselor în piață;
  • Să elimine dublarea competențelor pe anumite domenii de activitate și atribuții a organelor de control. Dublarea anumitor competențe poate duce la coruperea angajaților organelor de control și prin urmare și a procesului de verificare a piețelor. Odată ce acest proces nu este asigurat, nu este asigurată nici buna gestionare a piețelor;
  • Să identifice și stabilească un aspect unic și estetic al tarabelor din interiorul pieței;
  • Să interzică comercializarea din camioane pe teritoriul piețelor;
  • Să reorganizeze piețele pe zone de comerț; să amenajeze o zonă specială de „Street Food” în condiții salubre;
  • Să amenajeze piețele, astfel încât vânzătorii stradali să fie motivați să vândă în interiorul acestora;
  • Să creeze și dezvolte spații publice pentru cetățeni, pentru a-i reține în piețe în scop comercial și recreativ;
Ce pot face producătorii agricoli și cetățenii?
  • Să creeze comunitatea producătorilor agricoli, cu ajutorul căreia să facă schimb de experiență, strategii de marketing și vânzări;
  • Să depună reclamații și sesizări către Direcția Generală Comerț, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentară și Centrul Municipal de Sănătate Publică în cazul în care produsul vândut este necalitativ. Este important ca cetățenii să înțeleagă că piețele, ca și oricare agent economic prestează un serviciu sau livrează un produs pentru care s-a plătit. Iar în tranzacție intră și siguranța calității acestuia. Odată ce necesitatea siguranței acestui produs nu a fost satisfăcută, cetățenii pot și trebuie să-și ceară drepturile de consumator;
  • Să scrie petiții!

Autoare: Paulina Cernăuțanu

 


Cercetarea face parte din proiectul „Abordarea problemelor Chișinăului prin analiză și discuții publice transparente”, prin care asociația obștească Primăria MEA va publica o serie de cercetări și va organiza o serie de discuții publice cu implicarea autorităților, experților și cetățenilor, pentru a discuta problemele locuitorilor și pentru a avea politici publice consultate și bazate pe priorități.Proiectul este realizat cu suportul financiar al Black Sea Trust un proiect al German Marshall Fund din Statele Unite ale Americii. Opiniile prezentate în cadrul acestei cercetări nu reprezintă obligatoriu cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor lor.


Bibliografie
        1. Chestionar Primăria MEA: Starea piețelor din municipiul Chișinău – https://forms.gle/wN6aJ9FmrxSZsMaY9
        2. Răspunsul DGCAPPS la solicitarea Primăria MEA, http://bit.ly/2UkLQJU
        3. Strategia de dezvoltare a comerțului interior în municipiul Chișinău 2015-2020, http://bit.ly/2v5H6xR
        4. Mizerie în Piața Centrală,  11 aprilie 2016, https://www.canal3.md/ro/mizerie-piata-centrala_26877.html
        5. Comerțul stradal neautorizat – între disconfort și sursă de existență,  februarie 2018, http://primariamea.md/comertul-stradal-neautorizat-intre-disconfort-si-sursa-de-existenta/
        6. Supermarketurile versus piețele alimentare, aprilie 2017, http://consulting.md/rom/statistici-si-publicatii/i-am-cautat-prin-buzunare-pe-locuitorii-capitalei-supermarketurile-versus-pietele
        7. Legea nr. 235 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător din 20.07.2006, http://lex.justice.md/md/316998/
        8. Stat în stat. Cum este „guvernată” Piaţa Centrală din Chişinău, 27 mai 2016, http://moldnova.eu/ro/stat-in-stat-cum-este-guvernata-piata-centrala-din-chisinau-1565.html/
        9. Ședința serviciilor Primăriei din 26 noiembrie 2018, http://primariamea.md/sedinta-serviciilor-primariei-din-26-noiembrie-2018/
        10. HG nr. 955 din 21.08.2004 privind aprobarea regulamentului-tip de funcționare a piețelor, http://lex.justice.md/md/305711
        11. CNA a descins la Centrul de Sănătate Publică: 139 de cauze penale și 11 angajați reținuți, februarie 2019, https://www.mold-street.com/?go=news&n=8553
        12. /VIDEO/ Ce spune directoarea CSP Chișinău, după ce 11 angajați au fost reținuți de CNA, http://tv8.md/2019/02/07/video-ce-spune-directoarea-csp-chisinau-dupa-ce-11-angajati-au-fost-retinuti-de-cna/
        13. Riscuri de corupţie identificate de ofiţerii CNA în cadrul evaluării Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, mai 2016, https://www.cna.md/libview.php?l=ro&idc=5&id=1199&t=/Mass-media/Events/Riscuri-de-coruptie-identificate-de-ofiterii-CNA-in-cadrul-evaluarii-Agentiei-Nationale-pentru-Siguranta-Alimentelor/
        14. Regulamentul Direcţiei  generale comerţ, alimentaţie publică şi  prestări servicii,  https://comert.chisinau.md/pageview.php?l=ro&idc=28
        15. Solicitare adresată Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, martie 2019, https://docs.google.com/document/d/1ncET8QTmv0H8mcVKtmJOT7yViqSToz2RZhOfmAGfklo/edit?usp=sharing
        16. /Video/ Comecianții stradali din Piața Centrală , 2016,  https://drive.google.com/file/d/1kmsHJ6OA24PT9-OjoEurHDQ7CjYd1x1L/view
        17. /FOTO. VIDEO/ Protest la Piața Centrală. Mai mulți agenți s-au plâns că li s-au cerut bani pentru prelungirea autorizației, aprilie 2019, http://tv8.md/2019/04/01/foto-video-protest-la-piata-centrala-mai-multi-agenti-s-au-plans-ca-li-s-au-cerut-bani-pentru-prelungirea-autorizatiei/?fbclid=IwAR1XfCsfl9CVxQukVvla8pWNrOQpOTJ1HpJIBJz4Itt0ofMHiPurPelCvmE
        18. Soarta pieței de pe str. Bogdan Voievod! Autoritățile caută o soluție pentru a nu lăsa comercianții în drum, decembrie 2017, https://www.realitatea.md/soarta-pietei-de-pe-str–bogdan-voievod–autoritatile-cauta-o-solutie-pentru-a-nu-lasa-comerciantii-in-drum_69003.html
        19. Ibid
        20. Restoration and Renaissance: How Borough Market Became a Culinary Destination, august 2017, https://blueprint.cbre.com/restoration-and-renaissance-how-borough-market-became-a-culinary-destination/
        21. Центральный рынок не станет супермаркетом, iulie 2012, http://www.d-pils.lv/news/30984
        22. EcoLocal Farmer’s Market, https://drive.google.com/file/d/1yL0Q5RJLGsuYz7pA_DgwqQRCas-Y2u9M/view
        23. EcoLocal Farmer’s Market – Regulament pentru comercianți 2019, https://drive.google.com/drive/u/4/folders/1mK0EonH4uZV4WEb2qDGD5vW9rAL_sob_
        24. Policy Challenge Paper 2 from PASCAL International Observatory, Localism, place-making and social innovation, http://pascalobservatory.org/sites/default/files/localism_place-making_and_social_innovation_-_pascal_policy_paper_2_0.pdf

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md