Discuție publică: „Pe unde mergem cu bicicletele?”

Bicicletele sunt un mod de transport ecologic și o soluție pentru problemele cu care se confruntă orașul: ambuteiaje, poluare, supraîncărcarea cu mașini a spațiilor pentru pietoni etc. Totuși, bicicletele nu sunt un mijloc de transport popular în Chișinău, deși evenimente precum VeloHora demonstrează că avem peste 13 000 de cicliști. Pentru ca numărul bicicletelor pe străzile din Chișinău să crească trebuie să dezvoltăm o infrastructură pentru biciclete care răspunde necesităților utilizatorilor.

Pe 6 iulie, PrimăriaMEA a organizat discuția publică „Pe unde mergem cu bicicletele?” în curtea Centrului Industriilor Creative Artcor pentru a evalua infrastructura pentru biciclete din Chișinău și a propune soluții pentru dezvoltarea acesteia.

La eveniment au participat zeci de bicicliști, utilizatori ai transportului electric, reprezentanți ai grupurilor de inițiativă Extinction Rebellion Moldova, Critical Mass, reprezentanții platformei Ciclismul Urban și consilierul municipal Victor Chironda.

Mihai Avram, autorul cercetării „Ciclism urban: cartarea traseelor și folosirea datelor în procesul de luare de decizii”, a vorbit despre necesitatea dezvoltării infrastructurii pentru biciclete. Autorul susține că autoritățile au eșuat în încercarea de a include bicicliștii în traficul orășenesc și că există o discrepanță între ce vor cetățenii și ce își propune administrația orașului. În calitate de soluție, Mihai Avram propune sintetizarea și analiza datelor despre bicicliști și traseele acestora.

Denis Romanenscu, reprezentantul platformei Ciclismul Urban, a informat cicliștii că sunt în proces de dezvoltare a unei hărți online. Pe aceasta urmează a fi afișată infrastructura pentru biciclete (ex. parcări, piste etc.), magazinele pentru cicliști sau vulcanizările unde bicicliștii pot fi asistați etc.

Eugen Camenscic, membru Hai Moldova, Extinction Rebellion Moldova și ciclist, a vorbit despre importanța promovării ciclismului. Conform lui, bicicleta (care este ecologică și mai ieftină de produs) trebuie să devină în anii următori principalul mod de transport. În prezent însă, zice Eugen, e periculos să mergi în Chișinău cu bicicleta. „Cicliștii suferă cel mai des de comoții cerebrale”. De asemenea, Eugen crede că marginea carosabilului nu e potrivită pentru amenajarea pistelor și că nu va fi folosită de cicliști, din cauza nivelului înalt de poluare, gazele de eșapament pe care le elimină mașinile.

Deși autoritățile au fost invitate la eveniment și au confirmat recepționarea invitației, acestea nu s-au prezentat. Totuși, la discuție a fost prezent urbanistul și consilierul municipal Victor Chironda. Acesta este autorul cercetării „Modernizarea și eficientizarea sistemului de transport din Chișinău prin implementarea transportului alternativ”. Urbanistul zice că „în următorii 100-200 de ani infrastructura pentru biciclete din Chișinău nu va fi ca în Copenhaga”. Totuși, pot fi făcute progrese importante prin 2 pași:

1. Înlăturarea obstacolelor pentru bicicliști (bordura trotuarelor amplasate la trecerile pentru pietoni). Astfel a procedat viceprimarul Ljubljanei, un oraș care a reușit în scurt timp să dezvolte un oraș pentru biciclete.

2. Crearea infrastructurii speciale pentru biciclete.

Pentru aceasta este nevoie de (1) Grupuri de advocacy care monitorizează și consultă autoritățile și (2) Elaborarea unui ghid de design a străzilor, care să includă infrastructura pentru transport alternativ.

Chiar dacă cercetarea realizată de Mihai Avram arată că pista de la parcul Valea Morilor este cea mai populară, în același timp, traseele din afara parcurilor, care sunt folosite ca mijloc de transport ar trebui să fie dezvoltate. Victor Chironda zice că „e greșit de făcut piste pentru bicicliști în parcuri” și că „pista de la Valea Morilor e o greșeală de proiectare” care generează conflicte între pietoni și bicicliști. Cicliștii prezenți la discuție au confirmat că, conform legii, nu au dreptul să se deplaseze cu bicicleta prin parc. 

Participanții prezenți la discuție au propus de asemenea:

- promovarea în Consiliul municipal a reprezentanților comunității cicliștilor pentru ca aceștia să lobeze necesitatea infrastructurii pentru biciclete;

- organizarea cicliștilor în grupuri de advocacy;

- solicitarea (printr-o petiție) autorităților să dezvolte infrastructură pentru biciclete conform standardelor etc.

La finalul evenimentului, participanții au marcat pe harta orașului Chișinău traseele pe care le utilizează cel mai des pentru ciclism. Aceasta, împreună cu sugestiile participanților, vor fi prezentate consilierilor municipali și primarului general după alegerile locale din 20 octombrie 2019.