fbpx

Bifele autorităților vs. comercianții locali

24 iulie, 2019

Sursă foto: Facebook/EcoLocal Farmer’s Market

În luna mai a anului curent, autoritățile publice locale au atras atenție sporită producătorilor autohtoni și măsurilor de combatere a comerțului stradal neautorizat. În fiecare sector din capitală au fost promise iarmaroace sezoniere unde producătorii autohtoni să-și poată vinde produsele. Iar Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și-a propus să combată comerțul stradal neautorizat. Iarmaroacele nu au apărut deocamdată prin sectoare, iar MAI-ul a renunțat la inițiativa sa. În continuare vedeți care sunt motivele și cum văd autoritățile implementarea acestor măsuri. 


Alternativa autorităților de susținere a producătorilor locali

Fostul primar interimar, Ruslan Codreanu a promis că în perioada iunie – octombrie 2019, vor fi organizate târguri și iarmaroace sezoniere, unde producătorii își vor putea comercializa bunurile agricole locale. Această inițiativă a avut drept scop susținerea producătorilor autohtoni, întrucât aceștia sunt nevoiți să concureze cu intermediarii pentru locurile de comercializare din piețe. În fiecare sector al orașului, urma să fie amenajate spații pentru agricultori, pentru a putea comercializa gratuit, fără certificate de calitate, fructe și legume autohtone. Iată care sunt adresele iarmaroacelor unde ar fi trebuit să fie amenajate iarmaroacele:

Sectorul Centru:

– str. Academiei, 7;

– str. Ismail 90 (în parcare);

– bd. D. Cantemir 5 (în preajma CC „IMC Market”);

– str. N. Testemițanu, 13;

– șos. Hâncești, 86;

Sectorul Botanica:

– bd. Traian, intersecție cu str. Independenței (teritoriul adiacent al S.A. „Plai gură de rai”),

– str. Butucului;

– str. Independenței, 48;

– str. Independenței, 9/1;

Sectorul Ciocana 

– str. N. Milescu-Spătaru, colț cu str. Prof. Ion Dumeniuk, (remorci și mașini mari);

– str. A. Russo, 66/1, parcarea Pieței „Agro – Mondial” (mese);

Sectorul Râșcani:

– str. Miron Costin (perimetrul Parcului „Feciorii Patriei – sfântă amintire”);

– str. Matei Basarab, în preajma S.A. „Mezon”;

Sectorul Buiucani: din 08.06.2019

– str. Onisifor Ghibu (mai sus de str. Alba-Iulia);

– Calea Ieșilor, 63 (intrarea în oraș dinspre Strășeni);

– str. Codrilor, 16 intrarea în oraș dinspre localitatea Dumbrava (parcarea magazinului „Construct – DEPO”);

 

Primăria MEA a contactat preturile fiecărui sector pentru a afla dacă iarmaroacele au fost sau nu organizate. Responsabilii din cadrul preturilor ne-au spus în unison – „Nu am primit cereri de la producători!”, iar dacă au primit câteva, producătorii sunt nemulțumiți de locurile de comercializare oferite și refuză inițiativa autorităților. 

Galina Marta, pretora sectorului Ciocana: „Am avut destul de multe cereri, doar că au fost refuzate, noi indicam locul unde se comercializează, iar oamenii refuză pentru ca nu sunt de acord cu locul de comercializare.”

Primăria MEA a vizitat străzile Onisifor Ghibu și Calea Ieșilor, pentru că reprezentanții preturii Buiucani ne-au comunicat că pe aceste adrese se organizează în prezent târgurile sezoniere. Am vrut să aflăm care este părerea vânzătorilor despre aceste iarmaroace, însă nici la aceste adrese nu au fost localizate iarmaroacele.

 

Care este procedura de înregistrare a producătorilor la iarmaroacele/târgurile sezoniere?

Pentru a putea participa la iarmaroacele sezoniere, comercianții trebuie să prezinte următorul set de documente preturilor de sector:

– O solicitare/cerere oficială către pretura de sector în care se indică adresa unde comerciantul dorește să-și realizeze produsele;

– Actul de înregistrare a întreprinderii individuale sau a gospodăriei țărănești;

– Certificatul de proveniență a produselor agricole.

În decursul a 2-3 zile de la depunerea setului de documente, pretura ar trebui să elibereze autorizația temporară comerciantului. 

 

Informația despre procedura de înscriere la iarmaroacele sezoniere lipsește de pe site-ul primăriei municipiului Chișinău și cel al preturilor, însă producătorii pot afla mai multe detalii contactând preturile de sector. De asemenea, pe panoul electronic al autorizațiilor de comerț sectorial este prezentată doar informația despre comercianții care au primit autorizație, nu și despre cei care și-au depus dosarul, însă din anumite motive nu au primit autorizația temporară. Acest lucru ne duce la ideea că autoritățile sunt semi- sau pseudo-transparente și comunică ineficient.

 

Alternativa autorităților de combatere a comerțului stradal neautorizat

În luna mai, Ministerul Afacerilor Interne a inițiat procesul de elaborare a unui plan de acțiuni privind combaterea comerțului stradal neautorizat, conform acțiunii 3.7. Elaborarea și implementarea unui plan de acțiuni pentru combaterea comerțul stradal, inclusiv a procedurilor pentru nimicirea produselor confiscate din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2018-2022, aprobată prin HG 1150 din 20.12.2017. În colaborare cu reprezentanții instituțiilor sus menționate, precum și cu Pretura sectorului Centru, Ministerul Afacerilor Interne și-a propus crearea unui grup de lucru în scopul cartografierii fenomenului comerțului stradal ilegal pentru fiecare sector al municipiului, activitate planificată pentru a doua jumătate a lunii mai, la care a fost invitată și echipa Primăria MEA. Contactată de Primăria MEA, Vica RUSU, ofiţeră principală a Direcției politici în domeniul ordinii și securității publice a Ministerului Afacerilor Interne, ne-a comunicat că operațiunea nu a mai avut loc, pentru că autoritățile au fost implicate în alte activități. Totuși, Primăria MEA consideră că autoritățile trebuie să întreprindă o serie de activități până a purcede la „nimicirea produselor confiscate” și să abordeze cauzele problemei, dar nu efectele acesteia. Astfel, autoritățile publice locale, în cooperare cu MAI ar trebui să:

– comunice eficient cu vânzătorii stradali; 

– să-i încurajeze să vândă în locurile autorizate;

– să creeze o bază de date cu numele, prenumele și tipul comerțului desfășurat;

– să ofere consultații despre procedurile de înregistrare în calitate de agent economic și despre opțiunile de vânzare în locurile autorizate; 

– În cazul în care aceste opțiuni sunt limitate, autoritățile ar trebui să ofere șanse egale tuturor vânzătorilor, prin crearea spațiilor adiționale de comerț.

 

Autoritățile șchiopătează la implementarea măsurilor privind susținerea producătorilor autohtoni și de combatere a comerțului stradal neautorizat. Măsurile propuse, chiar și cele pe termen scurt, par să fie împotriva producătorilor și nu în favoarea acestora. Acestea nu sunt consultate cu vânzătorii, iar la capitolul comunicare, conlucrare și diseminare a informației, autoritățile locale mai au de muncit.

 

Autoare: Paulina Cernăuțanu

 

Cercetarea face parte din proiectul „Abordarea problemelor Chișinăului prin analiză și discuții publice transparente”, prin care asociația obștească Primăria MEA va publica o serie de cercetări și va organiza o serie de discuții publice cu implicarea autorităților, experților și cetățenilor, pentru a discuta problemele locuitorilor și pentru a avea politici publice consultate și bazate pe priorități.Proiectul este realizat cu suportul financiar al Black Sea Trust un proiect al German Marshall Fund din Statele Unite ale Americii. Opiniile prezentate în cadrul acestei cercetări nu reprezintă obligatoriu cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Subscrie

Scrie o petiție

Contacte

Adresa postala:

MD-2012 Chisinau

str. Sciusev 101

E-mail:

echipa@primariamea.md